Cercetătorii au elaborat un test care măsoară susceptibilitatea unei persoane de a cădea pradă escrocheriilor online și altor tipuri de infracțiuni de pe internet.
Chestionarul numit - "Susceptibility to Persuasion – II" (StP-II), dezvoltat de oamenii de știință de la universitățile din Cambridge și Helsinki - trece participanții printr-o serie de întrebări care dezvăluie cât de susceptibili sunt să cedeze în fața unor tehnici de persuasivitate.
Prima versiune a testului, StP-I, a fost lansată acum cinci ani. Noua versiune a fost descrisă ca fiind "mult mai cuprinzătoare și mai amplă" față de StP-I. Detaliile noului test sunt descrise într-o lucrare numită "We will make you like our research: The development of a susceptibility-to-persuasion scale".
Testul se învârte în jurul a zece categorii care sunt folosite ca predictori ai susceptibilității către fraudă. Atributele măsoară diferite trăsături de personalitate, din cauza cărora unii oameni pot fi mai predispuși să cadă victime fraudelor mai ușor față de alții.
Categoriile includ premeditare, consecvență, căutare de senzații, auto-control, influență socială, similitudine, preferințe de risc, atitudini față de publicitate, nevoia de cunoaștere și unicitate. Fiecare dintre ele s-a dovedit a fi un factor de susceptibilitate la persuasiune, evident în măsuri diferite și etape diferite ale procesului. Dintre toate variabilele, totuși, eșecul de a lua în considerare posibilele consecințe ale acțiunilor proprii a fost considerat cel mai puternic predictor al susceptibilității către fraudă.
La final, beneficiarul chestionarului primește o interpretare automată a rezultatelor.
Cercetătorii au remarcat că există în general un model format din trei etape în ceea ce privește escrocheriile. În primul rând, victima consideră că oferta este credibilă, atunci el sau ea interacționează cu scammer-ul și, în cele din urmă, victima pierde ceva de valoare.
Potrivit cercetătorilor, "instrumentul lor psihometric modular generalizat" ar putea fi util și pentru recrutarea în profesii specifice, pentru screening-ul personalului militar sau pentru stabilirea profilului psihologic al infractorilor cibernetici.
"Deși există o presupunere generală că un individ poate fi victima unei înșelăciuni sau nu, există o cantitate tot mai mare de dovezi care atestă că acest lucru este poate prea simplist", au spus cercetătorii.
Lasa un comentariu