Așa cum am arătat și în articole anterioare, multe instituții și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) profită de soluții precum Slack, Zoom sau Microsoft Teams pentru sarcini de serviciu și colaborare. În același timp, aceste platforme sunt în continuă dezvoltare și încearcă să ofere modalități mai bune de a crea interacțiuni semnificative între utilizatori. 

Cu alte cuvinte, în timp ce organizațiile acordă prioritate fluxului de lucru, există, de asemenea, o nevoie tot mai mare de a consolida conexiunile sociale printr-o cultură virtuală a companiei care sporește implicarea și sentimentul de apartenență în rândul angajaților, fie că se lucrează la birou, de la distanță sau în modul hibrid. Aceste spații virtuale sunt, în multe privințe, un mediu înlocuitor foarte necesar pentru acele discuții scurte care ar fi avut loc pe coridoarele biroului.

Mediul virtual a depășit apogeul?

În trimestrul 4 din  2021, la începutul pandemiei, Facebook a înregistrat o scădere a numărului de utilizatori pentru prima dată în 18 ani, pierzând aproximativ jumătate de milion de utilizatori. Oare putem considera acest episod ca pe un semn că platformele tradiționale de socializare au depășit apogeul?

De când internetul a devenit „social” odată cu valul Web 2.0, în jurul anului 2004, rețelele sociale au început să replice interacțiunile de zi cu zi ale vieții: liste de prieteni cu care puteam împărtăși fotografii, gânduri și alt conținut multimedia. Dar în timp ce în viața reală poți întâlni un grup de prieteni într-o zi și altul a doua zi, pe rețelele de socializare acestea se pot amesteca. Brusc, au început să apară cereri de prietenie de la colegii de serviciu pe care era incomod să le refuzi. Google a încercat să rezolve acest lucru lansând Google+, o rețea socială care împărțea oamenii care intrau în legătură, în diferite cercuri, la fel ca în viața reală. Dar ideea nu a avut prea mult succes.

Între timp, internetul s-a obișnuit atât de mult cu Facebook, încât, până în 2015, platforma a ajuns la 1,44 miliarde de utilizatori și a achiziționat Instagram și WhatsApp. A devenit rapid „noua normalitate” pentru colegii de serviciu să-și transmită mesaje reciproc despre muncă în timpul și după orele de lucru, conectați într-un mod care nu a mai existat înainte. Deși acest lucru ar putea fi considerat pozitiv pentru îmbunătățirea culturii companiei, nu a durat mult până când angajații au început să discute despre „dreptul la deconectare”. La urma urmei, nimeni nu era foarte încântat să primească mesaje despre muncă la cină sau să împărtășească poze de vacanță cu șefii lor. Iar la birou, managerii nu au mai vrut ca angajații să piardă timp cu interacțiunile sociale. Dar era prea tarziu.

Democratizarea instrumentelor de afaceri

Simultan, oamenii au început și mici afaceri pe Facebook, inițial profitând de grupurile de „cumpărare și vinde” iar mai apoi, din 2016, folosind noua piață a platformei, Marketplace. Freelancerii au început să folosească pagini personale pentru a-și promova munca, profesorii au împărtășit notițe de clasă, iar librăriile mici și-au promovat lansările de cărți noi. Totul a fost posibil fără a avea măcar un cont oficial de afaceri cu funcții pro și analize complexe, fiind deci ușor adoptat pentru orice. 

Până la sfârșitul anului 2020, era deja atât de comun să faci afaceri prin intermediul acestor platforme de socializare, încât Facebook a lansat aplicația Facebook Business Suite pentru a permite întreprinderilor mici să-și gestioneze conținutul, mesajele și analizele de conținut și performanță pentru Facebook și Instagram într-un singur loc. Iar din noiembrie 2022, toți utilizatorii Facebook își pot „reutiliza” profilul personal în „modul profesional”, o nouă capacitate menită să sprijine noii creatori de conținut, oferindu-le acces la programe de analiză și monetizare, inclusiv posibilitatea de a primi bani direct de la fani.

Munca se infilitrează în viața socială

Conducerea unei afaceri de succes poate presupune păstrarea unui statut de conectare permanentă, dar a fi „întotdeauna activ” înseamnă mai mult decât să stai la computer la birou. În mod clar, sarcinile de lucru nu se mai limitează deseori  la intervalul 09.00 la 18.00.  „Jobul” este mereu accesibil, toate informațiile fiind regăsite și accesibile oricând de pe dispozitivele mobile, alături de imagini și date personale. Această concentrare de date „all-in-one”, de instrumente de procesare și creare a datelor (inclusiv camera dvs. foto) și instrumente de comunicare, reprezintă o schimbare majoră în modul în care ne organizăm viața. Orice dezvoltator de aplicații știe asta.

Telegram, un serviciu de mesagerie instantanee bazat pe cloud, cu peste 700 de milioane de utilizatori activi în întreaga lume și cu aplicații pentru toate dispozitivele, devine, de asemenea, un spațiu de lucru mobil din ce în ce mai funcțional. Aplicația permite crearea de grupuri și canale (similar Slack sau Teams), partajarea fișierelor de până la 4 GB și crearea de foldere care determină utilizatorii să-și folosească conturile existente pentru a crea un spațiu dedicat doar pentru fluxul de lucru. Dacă nu este dezactivată, aplicația trimite constant notificări de la serviciu, acestea apărând printre chaturile cu familia sau chiar și în timpul unei vacanțe.

Chiar dacă unii utilizatori beneficiază de legislația în curs de dezvoltare privind dreptul la deconectare, toată lumea este afectată de politicile de date ale serviciului lor favorit furnizat de cloud. Deși la modul general, această stare de fapt ar trebui să genereze din start preocupări legate de modul de gestionare al datele personale sau al celor de serviciu, companiile ar trebui în primul rând să utilizeze cel puțin aplicații care criptează datele și colectează doar date minime și, de preferință, să aleagă aplicații care stochează toate mesajele și media local, pe dispozitivul utilizatorului.

În paralel, există o serie de alte aplicații de mesagerie reutilizate pentru afaceri pe care câteva milioane de oameni le folosesc, și anume aplicații de dating. În mod surprinzător, și acestea sunt folosite pentru crearea de rețele profesionale, găsirea de noi clienți, recrutare și căutarea de locuri de muncă. În 2020, la începutul pandemiei, aplicația de întâlniri Bumble a creat profilul „Community Grants”, care arăta exact ca profilul unui utilizator obișnuit. Accesându-l, utilizatorilor li s-a solicitat să numească după preferințe un IMM local care are nevoie de sprijin financiar. Bumble s-a angajat să aleagă din propunerile comunității 200 de companii și să le acorde un grant de până la 5.000 USD. În timp ce obiectivul său principal sunt întâlnirile romantice, Bumble oferă și un mod Bizz, care facilitează întâlnirile dintre profesioniști.

Riscurile unei granițe estompate între viața profesională și viața personală

Combinarea activităților profesionale, de business, cu viața socială este o tendință în creștere. Tinder, de exemplu, oferă posibilitatea de a rula reclame, iar mulți freelanceri și proprietari de IMM-uri profită de profilurile lor personale pentru a determina noi clienți să dea „swipe right”. Dacă o întâlnire de business aduce și o întâlnire romantică, cu atât mai bine! A fi antreprenor pare a fi o caracteristică în tendințe. Potrivit unui sondaj Shopify publicat anul trecut, din aprilie 2020 până în iulie 2021, Tinder a înregistrat o creștere cu 25% a mențiunilor despre experiențele antreprenoriale ale utilizatorilor în bios-ul lor, ceea ce pare a fi o caracteristică apreciată de 71% dintre utilizatorii aplicației.

În timp ce aceste aplicații nu permit activități comerciale, o conversație cu cineva care se descrie ca dependent de sală de sport poate duce de pildă cu ușurință la vânzarea unor servicii de antrenor personal, un exportator de vin poate încerca să-și vândă produsele iar proprietarul unei cafenele va fi încântat să interacționeze cu cineva la o cafea.

Dar, deși această abordare nouă ar putea fi văzută ca o soluție creativă, ea poate crea probleme reale. Limitelele tot mai neclare de utilizare a aplicațiilor în plan personal și în plan profesional pot avea consecințe grave. Spre exemplu, victimele unei înșelătorii de phishing derulate pe WhatsApp pot fi determinate să descarce pe dispozitivele lor programe malware care sustrag atât mesajele personale, cât și cele de serviciu. Răufăcătorii și escrocii din aplicațiile de întâlniri pot abuza de demersul cuiva de a face networking și de a-și vinde produsele, pentru a obține informații despre o anumită afacere. Chiar și într-un mediu de birou tradițional, partajarea de informații online care este destinată prietenilor, dar pe care colegii le-ar putea accesa (imagini pe Facebook sau prezența dvs. în aplicații mobile precum Grindr sau Happn) poate să atragă o atenție nedorită, poate fi folosită pentru urmărire, doxing sau șantaj profesional.

Citește și: Safety first: how to tweak the settings on your dating apps

Dar aceaste constatări nu surprind totul. Recent, Meta a penalizat sau a concediat mai mult de 20 de angajați pentru că ar fi folosit ilegal sistemele interne pentru a deturna conturile utilizatorilor, în unele cazuri în schimbul a mii de dolari. Deși aceasta ar putea să nu fie o problemă larg răspândită, nimic nu garantează că acest lucru nu se întâmplă și la alte companii. Și chiar dacă ținta ar putea fi un cont personal, detaliile de lucru transmise folosind acel cont sunt cireașa de pe tort, odată ajunse pe mâini criminale.

Într-adevăr, unii angajați ar putea fi ținte mai interesante decât alții, în funcție de cantitatea de date la care au acces. Și acesta poate fi un factor important atunci când se impun măsuri mai restrictive la nivelul personalului cu expunere mai mare. Dar acest lucru poate induce de asemenea ușor în eroare, pentru că fiecare angajat dintr-o companie este conectat și ar putea fi mai simplu să furi informații de la cineva care nu este perceput ca o țintă evidentă.

Alte articole similare:

• Stilul de muncă hibrid: ce implicații are pentru securitatea cibernetică?
• Protejarea scenariului de lucru hibrid prin adoptarea securității Zero Trust
• De ce securitatea cloud este esențială pentru a profita cât mai mult de valoarea adusă de modul de lucru hibrid?
• Scurtă analiză a amenințărilor la adresa securității dispozitivelor în sistemul de muncă hibrid
• Tackling the insider threat to the new hybrid workplace

Să revenim însă la acea suprapunere între profesional și personal. Pe măsură ce trecem prin schimbări culturale legate de modul în care comunicăm, lucrăm și trăim, nu putem ignora modul în care viețile online și offline s-au unit, creând noi riscuri de securitate care trebuie evitate prin stabilirea unor reguli clare.

Chiar dacă companiile se așteaptă ca angajații să fie disponibili oricând, trebuie să fie pregătiți să pună capăt politicilor de tip Bring Your Own Device, pentru a impune o divizare clară între viața personală și cea privată. Aceasta înseamnă punerea la dispoziția angajaților de dispozitive de lucru dedicate, nu doar laptopuri, ci și smartphone-uri. Companiile trebuie să se asigure permanent că toți angajații lor cunosc riscurile utilizării aceluiași dispozitiv atât pentru viața profesională, cât și pentru viața privată.

Astfel ies în evidență și alte priorități. Companiile ar trebui să înceteze să ofere profiluri de configurare pe care angajații le pot instala pe dispozitivele lor personale iOS pentru a-și accesa e-mailul de serviciu și alte platforme de lucru. În plus, este esențial să se implementeze reguli clare privind parolele, pentru a descuraja angajații să folosească aceleași date de conectare pentru conturile personale și de serviciu și să implementeze autentificarea multifactor. 

Viitorul este plin de tehnologii uimitoare, instrumente de colaborare și experiențe sociale online mai umanizate, dar acestea vor continua să estompeze linia subțire care împarte diferite sfere ale vieții. Vă invităm să citiți raportul experților ESET despre ultimele tendințe în securitatea cibernetică și sfaturi pentru a rămâne mereu protejați digital.