Inteligența artificială în acțiune: Binecuvântare, Blestem și Algoritmi


Deși inteligența artificială ne poate elibera de sarcinile plictisitoare și chiar elimina eroarea umană, este esențial să ne amintim de slăbiciunile sale și de contribuția unică pe care oamenii o aduc la masa de lucru.

Inteligența artificială (AI) este un subiect fierbinte în acest moment. Este peste tot. Probabil că o folosiți deja în fiecare zi. Chatbot-ul cu care vorbiți despre coletul dvs. rătăcit? Powered by inteligența artificială conversațională sună cunoscut? Dar articolele „recomandate” imediat sub cele mai frecvente achiziții ale dvs. pe Amazon? Generat de algoritmi AI/ML (machine learning). Ai putea chiar să folosiți AI generativă pentru a vă redacta mai inspirat e-mailurile sau postările de pe LinkedIn.

Dar unde tregem linie? Când AI realizează cu succes sarcini monotone și repetitive, precum și documentarea sau crearea de conținut într-un ritm mult mai rapid decât ar putea orice om, de ce am mai avea nevoie de oameni? Chiar este „elementul uman” atât de necesar pentru ca o afacere să funcționeze? Haideți să aprofundăm beneficiile, provocările și riscurile legate de cea mai potrivită persoană (sau să zicem entitate?) pentru această sarcină: robot sau om?

De ce funcționează atât de bine AI

Inteligența artificială are puterea de a optimiza procesele de afaceri și de a reduce timpul pierdut cu sarcini care afectează productivitatea angajaților și calitatea muncii lor din timpul programului de lucru. Deja companiile adoptă inteligența artificială pentru mai multe sarcini, fie că este vorba de revizuirea CV-urilor, identificarea anomaliilor în seturile de date privind clienții sau redactarea de conținut pentru rețelele sociale.

Și le poate face într-o fracțiune din timpul de care ar avea nevoie un om. În situațiile în care diagnosticarea și intervenția la timp sunt esențiale, utilizarea inteligenței artificiale poate avea un impact extrem de pozitiv în toate domeniile. De exemplu, un test de sânge îmbunătățit cu analiza suplimentară a inteligenței artificiale ar putea ajuta la prezicerea bolii Parkinson cu până la șapte ani înainte de apariția simptomelor – și acesta este doar vârful icebergului.

Datorită capacității lor de a descoperi tipare în volume mari de date, tehnologiile AI pot sprijini, de asemenea, activitatea organelor răspunzătoare cu aplicarea legii, ajutându-le, printre altele, să identifice și să prevadă posibilele locuri de săvârşire a infracțiunilor și eventuale tendințe. Instrumentele bazate pe inteligența artificială joacă, de asemenea, un rol în combaterea criminalității și a altor amenințări din mediul online și în sprijinirea profesioniștilor în domeniul securității cibernetice pentru a-și face treaba cât mai eficient.

Capacitatea AI de a economisi bani și timp pentru întreprinderi nu este o noutate. Gândiți-vă: cu cât angajații petrec mai puțin timp cu sarcini plictisitoare și repetitive cum ar fi scanarea documentelor și încărcarea datelor, cu atât mai mult timp pot dedica strategiei și dezvoltării business-ului. În unele cazuri, contractele cu normă întreagă ar putea să nu mai fie necesare, astfel încât organizația să aloce mai puțini bani pentru cheltuieli generale (este de înțeles că nu este de bun augur pentru rata de ocupare a forței de muncă).

Sistemele bazate pe inteligența artificială pot contribui, de asemenea, la eliminarea erorilor umane. Nu degeaba se spune că „suntem doar oameni”. Cu toții putem face greșeli, mai ales după cinci cafele, doar trei ore de somn și presați de un deadline urgent. Sistemele bazate pe inteligența artificială pot lucra non-stop, fără să obosească vreodată. Într-un fel, ele au un nivel de fiabilitate pe care nu îl va obține nici măcar cel mai atent la detalii și metodologic om.

Limitările inteligenței artificiale

Cu toate acestea, nu vă înșelați: la o privire mai atentă, lucrurile devin puțin mai complicate. Deși sistemele AI pot minimiza erorile asociate oboselii și distragerii atenției, nu sunt infailibile. Inteligența artificială poate comite erori și poate „halucina”, adică ar putea oferi informații eronate pe care să le prezinte drept corecte, în special dacă există probleme cu datele pe care a fost antrenată sau cu algoritmul în sine. Cu alte cuvinte, sistemele AI sunt la fel de bune ca datele pe baza cărora sunt antrenate (ceea ce necesită expertiză și supraveghere umană).

Plecând de la tema dată, deși oamenii pot pretinde că sunt obiectivi, suntem cu toții susceptibili de prejudecăți inconștiente, bazate pe propriile noastre experiențe trăite, și este greu, chiar imposibil, să le evităm. Inteligența artificială nu creează în mod automat prejudecăți; mai degrabă, poate amplifica prejudecățile care deja există și sunt prezente în datele pe care este antrenată. Altfel spus, un instrument de inteligență artificială instruit cu date curate și imparțiale poate, într-adevăr, să producă rezultate bazate exclusiv pe date și să evite deciziile umane părtinitoare. Acestea fiind spuse, nu este ușor, iar asigurarea corectitudinii și obiectivității în sistemele AI necesită un efort continuu în ceea ce privește colectarea datelor, proiectarea algoritmilor și monitorizarea continuă.

Un studiu realizat în 2022 a arătat că 54% dintre liderii din domeniul tehnologiei s-au declarat foarte sau extrem de preocupați de prejudecățile legate AI. Am văzut deja consecințele dezastruoase pe care utilizarea datelor viciat selectate le poate avea asupra întreprinderilor. De exemplu, în urma utilizării unor seturi de date părtinitoare de la o companie de asigurări auto din Oregon, femeile plătesc cu aproximativ 11,4% mai mult pentru asigurarea lor auto decât bărbații chiar dacă, în rest, totul este exact la fel! Acest aspect poate conduce cu ușurință la alterarea reputației și pierderea clienților.

Având în vedere că inteligența artificială este alimentată din seturi mari de date, se ridică problema confidențialității. În ceea ce privește datele cu caracter personal, entitățile cu intenții răuvoitoare pot găsi modalități de a ocoli protocoalele de confidențialitate și de a accesa datele. Deși există modalități pentru a crea un mediu de date mai sigur în cadrul acestor instrumente și sisteme, organizațiile trebuie în continuare să fie vigilente cu privire la orice breșe de securitatea, în contextul componentei suplimentare de date pe care o presupune AI.

În plus, inteligența artificială nu poate înțelege emoțiile la fel ca (majoritatea) oamenilor. Oamenii aflați de cealaltă parte a unei interacțiuni cu inteligența artificială pot simți o lipsă de empatie și de înțelegere pe care le-ar putea obține dintr-o întâlnire „umană”. Situația descrisă poate avea un impact asupra experienței clienților/utilizatorilor, după cum a arătat jocul World of Warcraft, care a pierdut milioane de jucători prin înlocuirea echipei sale de suport pentru clienți, care erau oameni adevărați și intrau chiar ei în joc pentru a le arăta jucătorilor cum să procedeze, cu roboți AI lipsiți de umor și empatie.

Având în vedere setul limitat de date, lipsa de context a AI poate cauza probleme legate de interpretarea datelor. De exemplu, experții în securitate cibernetică pot avea cunoștințe de bază despre o anumită amenințare, ceea ce le permite să identifice și să semnaleze riscuri pe care o mașină nu le poate identifica, dacă nu se aliniază perfect cu algoritmul său. Aceste nuanțe complicate pot avea consecințe uriașe mai târziu, atât pentru întreprindere, cât și pentru clienții săi.

Așadar, în timp ce inteligenței artificiale îi poate lipsi contextul și înțelegerea datelor introduse, oamenilor nu au capacitatea de a pricepe maniera în care funcționează sistemele lor de inteligență artificială. Atunci când AI funcționează în „cutii negre”, nu există transparență în ceea ce privește modul și motivul pentru care instrumentul a condus la rezultatele sau deciziile pe care le-a furnizat. Imposibilitatea de a identifica „funcționarea” din spatele scenei îi poate determina pe oameni să pună la îndoială validitatea sa. În plus, dacă ceva nu merge bine sau dacă datele introduse sunt alterate, acest scenariu de „cutie neagră” face dificilă identificarea, gestionarea și rezolvarea problemei.

De ce avem nevoie de oameni

Oamenii nu sunt perfecți. Dar atunci când vine vorba de a dialoga și a rezona cu alți oameni, precum și de a lua decizii strategice importante, sigur sunt ei cei mai buni candidați pentru această funcție?

Spre deosebire de inteligența artificială, oamenii se pot adapta la situații în schimbare și pot gândi creativ. În lipsa regulilor predefinite, a seturilor de date limitate și a sugestiilor pe care le utilizează inteligența artificială, oamenii își pot folosi inițiativa, cunoștințele și experiențele anterioare pentru a face față provocărilor și a rezolva probleme în timp real.

Această capacitate este deosebit de importantă în luarea deciziilor etice și în calibrarea obiectivelor de afaceri (sau personale) cu impactul avut în societate. De exemplu, instrumentele AI utilizate în procesele de angajare ar putea să nu ia în considerare implicațiile mai largi ale respingerii candidaților pe baza prejudecăților algoritmice și consecințele ulterioare pe care le-ar putea avea asupra diversității și incluziunii la locul de muncă.

Având în vedere că rezultatele AI sunt create din algoritmi, acestea riscă, de asemenea, să fie clișeistice. Gândiți-vă la inteligența artificială generativă folosită pentru a scrie bloguri, e-mailuri și titluri pentru rețelele sociale: structurile repetitive ale propozițiilor pot face ca textul să fie greoi și mai puțin atractiv. Conținutul creat de oameni va avea cel mai probabil mai multe nuanțe, perspective și, să recunoaștem, personalitate. În special în ceea ce privește mesajele și tonul vocii, poate fi greu imitarea stilul de comunicare al unei companii folosind algoritmii stricți pe care îi urmează AI.

Ținând cont de acestea, în timp ce inteligența artificială ar putea oferi o listă cu posibile nume de brand, de exemplu, oamenii din spatele brandului respectiv sunt cei care își înțeleg cu adevărat publicul și știu cu ce ar rezona cel mai bine. Cu ajutorul empatiei umane și al capacității de a „citi oamenii”, ne putem conecta mai bine cu ceilalți, promovând relații mai strânse cu clienții și partenerii. Ceea ce este deosebit de util în serviciul cu clienții. Un serviciu clienți deficitar poate duce la pierderea loialității și încrederii în brand.

Nu în ultimul rând, oamenii se pot adapta rapid la condițiile în continuă transformare. Dacă aveți nevoie de poziția urgentă a companiei cu privire la un eveniment recent sau dacă trebuie să vă abateți de la mesajul specific al unei campanii, aveți nevoie de un om. Reprogramarea și actualizarea instrumentelor AI necesită timp, ceea ce poate să nu fie indicat în anumite situații.

Care este soluția?

Cea mai eficientă abordare a securității cibernetice nu implică să ne bazăm doar pe AI sau pe oameni, ci să folosim punctele forte ale ambilor. Aceasta ar putea însemna utilizarea inteligenței artificiale pentru analiza și prelucrarea volumelor mai de date, bazându-se în același timp pe cunoașterea umană pentru luarea deciziilor, planificarea strategică și comunicare. Inteligența artificială ar trebui să fie utilizată ca instrument care să ajute și să îmbunătățească forța de muncă, nu să o înlocuiască.


AI se află în centrul produselor ESET, ceea ce le permite experților noștri în securitate cibernetică să își concentreze atenția asupra creării celor mai bune soluții pentru clienți. Aflați cum utilizează ESET inteligența artificială și machine learning pentru a îmbunătăți detectarea, investigarea și răspunsul la amenințări.

Imogen Byers July 17, 2024

Lasa un comentariu