Într-o eră în care amenințările digitale se intensifică, conformitatea în materie de securitate cibernetică merge dincolo de bifarea unei căsuțe pentru respectarea cerințelor legale – este un scut crucial care protejează activele, reputația și chiar supraviețuirea afacerii dvs.

Care este cea mai frecventă provocare cu care se confruntă companiile în prezent? Este fragilitatea lanțului de aprovizionare? Concurența acerbă? Fluxurile de numerar limitate? Sau poate valul tot mai mare și implacabil al atacurilor cibernetice?

Dovezile și analiștii sugerează că, de cele mai multe ori, este vorba de cea din urmă situație. Întrucât amenințările cibernetice nu dau semne de încetinire, atât organizațiile mici, cât și cele mari recunosc din ce în ce mai mult că securitatea cibernetică nu mai este opțională.

Mai mult, guvernele și agențiile de reglementare au înțeles la rândul lor importanța securității cibernetice, mai ales în cazul organizațiilor care activează în sectoare critice pentru infrastructura națională. Rezultatul? Un set extins de cerințe de conformitate care par descurajante, dar care sunt esențiale pentru buna funcționare a unei țări și siguranța publică.

Tipuri de conformitate

Pentru început, trebuie să facem distincția între două tipuri de conformitate – obligatorie și facultativă (voluntară), fiecare având propriul set de cerințe.

Conformitatea obligatorie cuprinde reglementările puse în aplicare de agențiile guvernamentale sau asociate statului și vizează companiile care își desfășoară activitatea în sectoare de infrastructură critică, cum ar fi asistența medicală, transporturile și energia. De exemplu, o companie care gestionează datele pacienților din SUA trebuie să respecte Health Insurance Portability and Accountability Act (HIPAA), Legea privind portabilitatea și responsabilitatea asigurărilor de sănătate, un regulament federal, creat pentru a proteja confidențialitatea datelor pacienților între state.

Pe de altă parte, conformitatea voluntară înseamnă că întreprinderile solicită certificări și standarde specifice care le identifică drept experți într-un anumit domeniu sau califică unele dintre produsele lor ca fiind conforme cu un standard. De exemplu, o companie care dorește să obțină credibilitate în domeniul mediului ar putea solicita certificarea ISO 14001, care demonstrează angajamentul său față de practicile ecologice.

Cu toate acestea, fiecare companie trebuie să recunoască faptul că nu vorbim despre un efort cu bătaie scurtă, punctual. Fiecare standard sau alt „element de conformitate” necesită resurse suplimentare, deoarece aceste procese implică monitorizare și alocări bugetare în mod constant (chiar și certificările ISO presupun recertificări periodice).

Conformitatea în securitatea cibernetică – nu doar pentru furnizorii de securitate

O companie care nu se conformează cerințelor obligatorii se poate confrunta cu amenzi substanțiale. Incidentele precum breșele de securitate sau atacurile de tip ransomware pot genera costuri considerabile, iar dovezile unui eșec în respectarea măsurilor de securitate impuse pot duce chiar la o factură finală „enormă”.

Reglementările specifice în domeniul securității cibernetice pe care o organizație trebuie să le respecte depind de tipul de industrie în care activează compania și de importanța securității datelor sale interne în ce privește confidențialitatea, securitatea datelor sau actele de infrastructură critică. De asemenea, trebuie menționat că multe acte de reglementare și certificări sunt specifice fiecărei regiuni.

Mai mult, în funcție de tipul de clienți sau parteneri pe care o afacere dorește să îi atragă, este recomandat să solicite un certificat specific spre a se califica pentru un contract. De exemplu, dacă o companie dorește să colaboreze cu guvernul federal al SUA, trebuie să aplice pentru certificatul FedRAMP, demonstrându-și competența în protejarea datelor federale.

În orice caz, conformitatea trebuie integrată în fundamentul oricărei strategii de business. Cum cerințele de reglementare continuă să crească pe viitor, companiile bine pregătite vor avea mai puține dificultăți în a se adapta la schimbări. Întrucât conformitatea este măsurată continuu, poate astfel economisi resurse semnificative pentru organizații și sprijini creșterea pe termen lung.

Acte și cadre legislative cheie în domeniul securității cibernetice

Să trecem acum în revistă câteva dintre cele mai importante acte și cadre de reglementare în domeniul securității cibernetice:

• Health Insurance Portability and Accountability Act (HIPAA), Legea privind portabilitatea și responsabilitatea asigurărilor de sănătate

Acest act de reglementare se referă la gestionarea informațiilor despre pacienți în spitale și în alte unități medicale. Reprezintă un set de standarde menite să protejeze datele privind sănătatea pacienților împotriva utilizării abuzive, impunând entităților administrative să adopte diverse măsuri de protecție a acestor date, atât fizic, cât și electronic.

• National Institute of Standards and Technology (NIST), Cadrele Institutului Național de Standarde și Tehnologie

O agenție guvernamentală americană din cadrul Department of Commerce (Departamentul de Comerț), NIST elaborează standarde și ghiduri pentru diverse sectoare, inclusiv securitatea cibernetică. Prin impunerea unui anumit set de politici care stau la baza securității organizaționale, permite companiilor și industriilor să își gestioneze mai bine securitatea cibernetică. De exemplu, NIST Cybersecurity Framework 2.0 oferă indicații cuprinzătoare pentru organizații de toate dimensiunile și nivelurile actuale de securitate, privind modul în care își pot gestiona și reduce riscurile de securitate cibernetică.

• Payment Card Industry Data Security Standard (PCI DSS), Standardul de securitate a datelor din industria cardurilor de plată

PCI DSS este un alt standard de securitate a informațiilor, conceput pentru a controla gestionarea datelor cardurilor de credit. Scopul său este de a reduce riscurile de fraudă la plată prin întărirea securității datelor deținătorilor de carduri. Se aplică tuturor entităților care utilizează date privind cardurile, fie că este vorba de un magazin, o bancă sau un furnizor de servicii.

• Network and Information Security Directive (NIS2), Directiva privind securitatea rețelelor și a informațiilor

Această directivă consolidează reziliența cibernetică a entităților critice din Uniunea Europeană prin impunerea unor cerințe de securitate și practici de gestionare a riscurilor mai stricte celor care își desfășoară activitatea în sectoare precum energia, transporturile, sănătatea, serviciile digitale și serviciile de securitate gestionate. NIS2 introduce, de asemenea, noi norme de raportare a incidentelor și amenzi pentru nerespectare.

• General Data Protection Regulation (GDPR), Regulamentul general privind protecția datelor

GDPR este unul dintre cele mai stricte regulamente privind confidențialitatea și securitatea datelor la nivel global. Se concentrează pe drepturile persoanelor din Uniunea Europeană în materie de confidențialitate și protecția datelor, oferindu-le acestora controlul asupra datelor lor și impunând stocarea sigură și raportarea încălcărilor de către companiile care gestionează aceste date.

Există atât cadre de reglementare specifice sectorului, cât și cadre de reglementare generale, fiecare având cerințe unice. Respectarea unuia dintre acestea nu garantează că nu încălcați un alt set de norme; prin urmare, acordați atenție reglementărilor care se aplică companiei dvs. și operațiunilor pe care le derulați.

Costurile nerespectării reglementărilor

Ce se întâmplă cu nerespectarea reglementărilor? După cum am menționat anterior, anumite reglementări impun amenzi substanțiale.

De exemplu, încălcările GDPR pot duce la amenzi de până la 10 milioane de euro sau 2% din cifra de afaceri anuală globală, pentru orice companie care nu notifică autoritatea de supraveghere sau persoanele vizate în cazul unei breșe de securitate. De asemenea, autoritățile de supraveghere pot aplica amenzi suplimentare pentru măsuri de securitate inadecvate, ceea ce conduce la costuri suplimentare.

În SUA, nerespectarea FISMA, de exemplu, poate însemna reducerea finanțării federale, audieri guvernamentale, cenzură, pierderea contractelor viitoare și multe altele. În mod similar, încălcările HIPAA ar putea avea, de asemenea, consecințe nefaste, cum ar fi amenzi în valoare de 1,5 milioane USD (1,5 milioane EUR) pe an și chiar închisoare de 10 ani. În mod clar, miza este mai mare decât bunăstarea financiară.

În concluzie, este mai bine să fiți în siguranță decât să regretați și este, de asemenea, prudent să țineți pasul cu reglementările de securitate cibernetică specifice industriei dvs. În loc să o priviți ca pe o cheltuială suplimentară ce poate fi evitată, ați putea considera conformitatea o investiție esențială și periodică, mai ales în cazul standardelor obligatorii, care, dacă sunt neglijate, ar putea să vă dea rapid peste cap afacerea, dacă nu chiar viața.