Nativii digitali se simt confortabil cu tehnologia, dar pot fi mai expuși la escrocheriile online și la alte amenințări decât își imaginează. 

Pe 12 august a fost Ziua Internațională a Tineretului, un moment pentru a celebra contribuția tinerilor la societate. O mare parte a acestei contribuții este digitală, potrivit Națiunilor Unite, care notează, de asemenea, că „tinerii sunt în fruntea adoptării și inovării digitale”.

Totuși, nativii digitali nu sunt neapărat imuni la amenințările online. Ba chiar dimpotrivă. Cercetările arată că sunt potențial mai expuși la riscuri și mai indiferenti în ceea ce privește impactul pe care acest lucru îl poate avea asupra vieții lor. Aceasta este o combinație îngrijorătoare. Iată ce pot face tinerii pentru a rămâne în siguranță și cum îi pot ajuta părinții lor.

Paradoxul nativilor digitali

Un set particular de circumstanțe face ca generațiile mai tinere să fie potențial mai expuse riscurilor cibernetice. În primul rând, este mai probabil ca aceștia să fie online decât omologii lor mai în vârstă, potrivit unui studiu detaliat realizat de Alianța Națională pentru Securitate Cibernetică. Generația Z (65%), împreună cu Millennials (64%), sunt mult mai predispuși să declare că sunt mereu conectați. Generația Z (38%) și Millennials (36%) sunt mai predispuși decât Generația Silențioasă (23%) să aibă peste 10 conturi online. Mai multe conturi înseamnă o expunere mai mare la amenințări cibernetice.

Totuși, în același timp, există semne că Generația Z, în special, are o igienă digitală relativ precară. Același raport susține că:

• 46% dintre Generația Z recunosc că partajează informații sensibile de la locul de muncă cu inteligența artificială fără știrea angajatorului lor, față de 38% dintre toți respondenții care lucrează,
• Doar 58% dintre Generația Z folosesc parole unice pentru fiecare cont tot timpul sau de cele mai multe ori, față de 71% dintre Baby Boomers,
• Doar 56% dintre Generația Z utilizează autentificarea multifactor (MFA), față de 71% dintre Boomers și 70% dintre Generația X,
• Doar 44% dintre Generația Z instalează actualizări atunci când sunt notificați „întotdeauna” sau „foarte des”,
• 68% dintre Generația Z susțin că „prioritizează” securitatea online, față de un număr mult mai mare de Generație Silențioasă (91%) și Baby Boomers (89%). 

Cifrele coincid cu un studiu separat realizat de HP, care constată că tinerii sunt mai puțin înclinați să respecte politicile de securitate corporative. Aproape jumătate dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani spun că instrumentele de securitate reprezintă un obstacol, iar aproape o treime (31%) susțin că au încercat să ocolească politicile pentru a-și îndeplini sarcinile.

Tinerii în prima linie

Toate acestea pot explica de ce Alianța Națională pentru Securitate Cibernetică raportează că tinerii sunt mai predispuși să cadă victimă escrocheriilor de phishing și de dating online, comparativ cu, să zicem, Generația X și Boomers. În mod similar, Generația Z și Millennials sunt mai predispuși să piardă bani sau date din cauza escrocheriilor online decât Boomers și Generația Silențioasă.

Fie că este vorba de nerăbdare, naivitate, exces de încredere sau alți factori, tinerii sunt potențial mai predispuși să se expună riscurilor. Potrivit Agenției Naționale pentru Criminalitate (NCA) din Marea Britanie, 60% dintre cărăușii  de bani au sub 30 de ani. Membrii mai în vârstă ai societății pot fi mai conștienți de riscuri și suficient de bogați pentru a nu găsi o astfel de perspectivă atractivă.

Care sunt cele mai mari amenințări online cu care se confruntă tinerii?

Într-o oarecare măsură, amenințările cibernetice cu care se confruntă tinerii online nu sunt diferite de cele cu care se pot confrunta părinții lor. Există însă potențiale motive psihologice, emoționale și practice pentru care următoarele pot fi mai acute:

• Sextorcare: Aceasta ar putea include victimele care sunt păcălite să trimită imagini/videoclipuri explicite și apoi șantajate să trimită mai multe astfel de materiale sau bani. Sau ar putea implica utilizarea unor instrumente de nudificare bazate pe AI care creează imagini similare și care pot fi apoi folosite ca pârghie pentru extorcare. (O altă amenințare sunt escrocheriile cu sextorcare, în care infractorii cibernetici trimit e-mailuri pretinzând că au instalat programe malware pe computerul victimei, care le-ar fi permis să înregistreze persoana atunci când aceasta vizionează pornografie.)
• Preluarea conturilor: Conturile de social media, jocuri și alte conturi sunt expuse riscului de deturnare prin atacuri de forță brută, mai ales dacă victimele nu utilizează parole puternice și unice și MFA.
• Escrocheriile online: Reclamele și mesajele de pe rețelele sociale reprezintă o modalitate tot mai mare de a promova escrocheriile cu investiții și alte oferte prea frumoase ca să fie adevărate, concepute pentru a colecta informațiile personale ale victimelor și a le păcăli să trimită numerar și criptomonede. Uneori, folosind „promovări” false ale celebrităților sau conturi piratate, aceste escrocherii creează un sentiment de urgență și entuziasm care se adresează fricii de a pierde ceva (FOMO). E-mailurile și mesajele text de tip phishing sunt, de asemenea, vectori comuni pentru astfel de amenințări.
• Descărcări rău intenționate: Aplicațiile, jocurile și conținutul piratat sunt adesea capcane cu programe malware concepute pentru a fura informații/parole, a intercepta conversații, a inunda dispozitivele cu adware și multe altele. Tinerii preocupați de buget pot fi mai înclinați să caute astfel de conținut în magazinele de aplicații, forumuri și alte site-uri terțe.

fig. 1 - Un depozit GitHub care vizează jucătorii Hamster Kombat, dar care răspândește Lumma Stealer (sursa: Raportul ESET privind amenințările din semestrul 2 2024)

Câteva sfaturi pentru a rămâne în siguranță

Aceleași bune practici se aplică tinerilor ca și oricărui alt utilizator de internet. Pentru a atenua riscurile de mai sus și altele, luați în considerare următoarele:

• Folosiți întotdeauna magazinele de aplicații oficiale și nu descărcați niciodată conținut piratat. Acest lucru ar trebui să reducă probabilitatea de a instala fără să vreți software malițios.
• Verificați recenziile și reputația dezvoltatorului înainte de a descărca orice aplicație nouă, în cazul în care aceasta a fost asociată cu escrocherii sau amenințări cibernetice în trecut.
• Mențineți sistemul de operare și alte programe software actualizate pe toate PC-urile și dispozitivele mobile. Astfel, vă asigurați că folosiți cea mai recentă și sigură versiune.
• Implementați software de securitate de la un furnizor de încredere pe toate PC-urile și dispozitivele. Acest lucru va ajuta la menținerea programelor malware departe de PC/dispozitiv și la prevenirea descărcărilor de fișiere corupte.
• Fiți atenți la phishing. Nu faceți niciodată clic pe link-uri și nu deschideți fișiere atașate din mesaje nesolicitate. Dacă este necesar, verificați direct cu expeditorul dacă un mesaj este legitim sau nu. Plasați cursorul peste domeniul expeditorului pentru a vedea dacă se potrivește cu brandul care vă trimite un mesaj.
• Atenție la escrocheriile de pe rețelele sociale. Nu dați niciodată clic pe reclamele pe care le vedeți online și fiți conștienți de amenințarea reprezentată de „promovările” deepfake. Chiar și mesajele provenite de la prieteni nu pot fi considerate de încredere, deoarece contul lor ar fi putut fi spart.
• Revizuiți setările de cont pe rețelele sociale pentru a îmbunătăți confidențialitatea. Partajarea excesivă poate oferi actorilor amenințători informații pentru a vă viza cu atacuri de phishing convingătoare sau chiar le poate permite să ghicească indicii de securitate și să vă pirateze contul. Și poate expune conținut care este ulterior folosit pentru a antrena instrumente deepfake/nudificare.
• Nu uitați: dacă ceva este prea frumos ca să fie adevărat, chiar așa și este.

Nativii digitali se pot simți instinctiv confortabil interacționând cu tehnologiile virtuale. Dar pot fi, de asemenea, prea încrezători, impulsivi și nerăbdători online. Cheia pentru schimbarea comportamentelor în rândul acestui grup nu este să ținem prelegeri, ci să împărtășim cunoștințe și să comunicăm riscurile cu empatie și înțelegere.