Strategiile pentru adresarea și prevenirea hărțuirii cibernetice necesită un efort susținut, la nivelul întregii comunități, care să implice părinții, educatorii și copiii înșiși.

Hărțuirea de orice fel poate avea un impact devastator asupra bunăstării și vieții victimei. Hărțuirea fizică este încă o problemă în școli, mulți cercetători afirmând că unele dintre consecințele sale pe termen lung pot fi chiar mai grave decât cele imediate - până la punctul în care pot duce la schimbări în comportamentul și personalitatea victimei.

Odată cu apariția internetului, hărțuirea - la fel ca și comunicarea în general - și-a îmbunătățit eficiența. În zilele noastre, cyberbullying-ul (cunoscut și drept hărțuirea cibernetică) se poate realiza din confortul propriei case, iar victima poate nici măcar să nu-l cunoască pe hărțuitor. Cu toate acestea, chiar dacă metodele și tehnicile se pot schimba, rezultatul este la fel de grav - de fapt, este adesea chiar mai rău decât în cazul agresiunii fizice.

Vom analiza diferitele forme de hărțuire, efectele reale ale abuzului și ale hărțuirii online asupra victimelor și motivele pentru care părinții și tutorii trebuie să se implice în susținerea unei culturi ce promovează respectul față de ceilalți în mediul online.

Ce este cyberbullying-ul?

Conform dicționarului Merriam-Webster, cyberbullying-ul presupune „publicarea în mediul online a unor mesaje răutăcioase despre o persoană (cum ar fi un elev), deseori în mod anonim”. Cu toate acestea, hărțuirea cibernetică poate lua multe alte forme și, ca atare, implică utilizarea tehnologiei moderne pentru a viza, hărțui și agresa o persoană.

Victimele primesc mesaje, postări sau comentarii neplăcute pe telefon sau pe conturile din rețelele sociale. Acest abuz poate avea loc aproape non-stop, victima fiind pusă în fața comportamentului agresiv, plin de ură și răutate al agresorului său.

În concluzie, putem considera hărțuire cibernetică orice conținut online folosit pentru a răni pe cineva. În plus, forma de intimidare poate varia, putând viza orientarea sexuală a cuiva, aspectul, vârsta, rasa, etnia, religia. În multe țări, hărțuirea cibernetică este o infracțiune, iar autorii acesteia pot fi condamnați la mai mulți ani de închisoare.

Consecințele hărțuirii cibernetice

Hărțuirea online poate fi foarte dăunătoare, mai ales pentru că este adesea anonimă și poate avea un impact semnificativ, pentru că mesajele neplăcute postate public în mediul online pot fi citite de către oricine. Hărțuirea cibernetică poate face ca persoana să se simtă ca și cum nu ar exista nicio scăpare atunci când intimitatea sa a fost încălcată.

Acest lucru are un efect semnificativ asupra sănătății mintale a victimei, deoarece stresul și starea emoțională generală pot avea un impact major asupra tiparelor de somn, a dispoziției și a obiceiurilor alimentare. De asemenea, toate acestea pot conduce la anxietate și depresie, care au, la rândul lor, consecințe nedorite. Având în vedere că copiii sunt de obicei țintele hărțuirii cibernetice, îngrijorările părinților sunt justificate.

Autorul agresiunii online, de asemenea, se poate confrunta cu consecințele faptelor sale. Pe lângă o pedeapsă cu închisoarea, agresorii pot trece prin momente dificile la școală, se pot confrunta cu concedierea de la locul de muncă sau cu perspectiva de a deveni ei înșiși ținte ale hărțuirii cibernetice.

Cum a evoluat cyberbullying-ul de-a lungul timpului

Agresiunea online a evoluat de-a lungul anilor și, pe măsură ce ritmul inovațiilor tehnologice se accelerează, se creează spații diferite și variate pentru hărțuire.

Primele cazuri de hărțuire ar putea fi considerate apelurile telefonice sau mesajele text pline de ură, care au evoluat prin intermediul platformelor de mesagerie online. Primul caz real de cyberbullying care a atras atenția a fost în 2007, în SUA, când Megan Meier, o adolescentă de 13 ani, s-a sinucis după ce vecinii ei au creat un profil fals pe Myspace pentru a o hărțui.

Acesta a fost un indiciu al lucrurilor care urmau să vină, pentru că apariția smartphone-urilor, a multitudinii de site-uri și rețele de socializare, dar și a serviciilor de mesagerie au creat medii noi pentru astfel de acte josnice. În 2010, Hope Sitwell, o altă adolescentă de 13 ani, s-a sinucis pentru că prietenul ei a împărtășit fotografia ei nud cu elevii din șase licee din Florida.

Datorită prevalenței site-urilor de socializare precum Instagram, Snapchat, Discord, Reddit, Twitter și Facebook, persoanele sunt din ce în ce mai expuse la amenințarea hărțuirii cibernetice. Așa cum am trecut de la mesajele de pe telefonul mobil la mesajele online, la fel s-au schimbat și formele de agresiune online, fotografiile și videoclipurile fiind folosite pentru a hărțui persoanele, erodând din ce în ce mai mult intimitatea și spațiile personale sigure.

Tyler Clementi, un tânăr de 18 ani din New Jersey, s-a sinucis după ce colegul său de cameră a folosit o cameră web pentru a-l filma pe Clementi sărutându-se cu un alt bărbat, colegul de cameră îndemnându-și prietenii dar și oamenii de pe Twitter să îi urmărească camera web.

Iar lista, din păcate, continuă. Un studiu din 2018 a constatat că tinerii care sunt victime ale hărțuirii cibernetice sunt de două ori mai predispuși să încerce să se sinucidă sau să se automutileze comparativ cu colegii lor care nu au fost agresați în mediul online.

Oricine poate fi o victimă a agresiunii online

Hărțuirea digitală a crescut în ultimii ani, datorită rețelelor de socializare și a obiceiului oamenilor de a împărtăși excesiv detalii din viața lor.

Potrivit unui studiu din 2013, până la 80% dintre adolescenții care utilizează rețelele de socializare împărtășesc online informații precum locația, imagini și date de contact. Cu excepția cazului în care au un profil privat și își cunosc toți prietenii și toate conexiunile, copiii pot fi ușor urmăriți de oricine online.

ARTICOL SIMILAR: 3 lucruri care merită discutate cu copiii înainte ca aceștia să utilizeze rețelele de socializare

Ați găsit o melodie pe Spotify, sau sunteți mândru de clasamentul jocului achiziționat din Steam și PlayStation, așa că postați pe un server Discord o imagine care include și numele dvs. de utilizator? Un utilizator rău intenționat poate începe să trimită mesaje de amenințare sau de hărțuire sau poate chiar să încerce să vă fure contul. Doxing-ul este frecvent în mediul online și poate avea consecințe de durată pentru sănătatea mintală și pentru viața dvs. privată.

Fenomenul de flaming este o altă metodă de hărțuire online, în care trolii sau utilizatorii rău intenționați se ceartă în mod deliberat în mod agresiv cu scopul final de a răni cealaltă persoană. Pe Reddit, de exemplu, astfel de persoane răscolesc uneori întregul istoric al postărilor unui utilizator și încearcă să îi devalorizeze punctele de vedere, denigrându-l sau atacându-l.

Sexting-ul (trimiterea de conținut de natură sexuală) este o altă formă, cu consecințe periculoase pentru ambele părți, deoarece poate ajunge să fie folosit ca metodă de șantaj sau chiar poate să degenereze în pornografie infantilă.

În cele din urmă, raidurile instigatoare la ură sunt o altă formă de hărțuire cibernetică, care este uneori greu de urmărit, deoarece acțiunile sunt comise de boți. Acestea sunt situații în care mai mulți utilizatori se alătură unui server Discord sau urmăresc un utilizator care realizează un stream pe Twitch, de exemplu, apoi „inundă” chat-ul cu mesaje pline de ură, împiedicând utilizatorii să poarte discuții normale.

Zero toleranță în școală sau în mediul online

Așa cum reiese din proiectele legislative care vizează hărțuirea și intimidarea online, trebuie să existe întotdeauna toleranță zero pentru astfel de comportamente.

Ce pot face părinții? Aceștia ar trebui să fie mai solidari și mai înțelegători și să încerce să vorbească mai mult cu copiii lor dacă observă semne de disconfort sau schimbări în comportamentul lor. În continuare, părinții ar trebui să adune cât mai multe dovezi și să raporteze orice incident de hărțuire cibernetică administratorilor platformei, directorilor școlii (dacă este necesar) și poliției. De asemenea, trebuie neapărat luat în considerare ajutorul oferit de către un psiholog victimelor cyberbullying-ului, pentru că acesta poate avea efecte mentale de lungă durată.

Dacă sunteți părinte, tutore sau educator, sau dacă sunteți dvs. însuși o victimă a hărțuirii cibernetice, luați în considerare citirea următoarelor articole:

Cyberbullying: Ce pot face școlile și profesorii

Stop Cyberbullying Day: sfaturi pentru victimele și martorii cazurilor de hărțuire online

Cyberbullying-ul – Cu ce diferă de bullying-ul din realitate

How to spot if your child is a victim of cyberbullying

Victimele adulte ale cyberbullying-ului ar putea dori să citească acest articol:

Cyberbullying: și adulții pot fi victime ale acestui fenomen

Pentru a afla mai multe despre alte pericole cu care se confruntă copiii în mediul online, precum și despre modul în care tehnologia poate ajuta, accesați platforma Safer Kids Online.