Cyberbullying: Ce pot face școlile și profesorii


În prezent internetul este strâns legat de viața de zi cu zi a tuturor categoriilor de oameni, iar viața copiilor nu face excepție. Pe lângă toate beneficiile sale, evoluția tehnologică a adus, sau a mărit, anumite probleme, iar cyberbullying-ul este una dintre cele mai omniprezente amenințări cu care se confruntă acum în mediul online tinerii. Când un copil începe să fie intimidat la școală, hărțuirea continuă de obicei pe rețelele de socializare, prin aplicațiile de mesagerie și în alte părți de pe internet. Instituțiile de învățământ pot crede că problemele lumii digitale se află în afara domeniului de învățământ. Cu toate acestea, abuzul și hărțuirea online au adesea un impact mai mare asupra victimelor decât intimidarea în persoană - și totuși pot fi ignorate până deseori este prea târziu.

Important este că pe internet totul poate deveni mai puternic în efect. O postare pe rețelele de socializare poate ajunge la sute sau chiar mii de oameni în câteva minute și înainte de a cunoaște în realitate situația, este posibil ca toți acești oameni să vorbească și să exprime opinii despre postare sau imagine. Impactul conținutului abuziv asupra victimei se mărește atunci când există o creștere a numărului de persoane care văd, apreciază, împărtășesc și / sau comentează postarea. Într-adevăr, dacă conținutul a devenit viral, este imposibil să îl oprești sau să îl ștergi, chiar dacă agresorii ajung să regrete acțiunile lor.

Drept o notă conexă, sentimentul redus de inhibare oferit de ecrane și de rețelele sociale datorită sentimentului de anonimat poate face ca mulți copii să se simtă suficient de împuterniciți de situație să spună și să facă lucruri în lumea digitală pe care nu le-ar face niciodată în lumea fizică.

În acest context și ca modalitate de a încuraja o abordare proactivă de combatere a acțiunilor de hărțuire online, iată patru principii pe care fiecare școală și profesor le poate aplica pentru a face față acestei probleme:

1. Educați elevii pentru a fi cetățeni digitali buni

Întrucât lumea digitală face parte din viața noastră reală, regulile care se aplică pe internet ar trebui să fie aceleași cu cele cu care suntem deja familiarizați în lumea fizică. Atunci când învățăm copiii despre respect și convenții sociale, este important să includem tărâmul internetului și să ne asigurăm că ei sunt învățați cum să se comporte și să comunice prin intermediul mijloacelor digitale.

Subiecte precum educația civică ar trebui să depășească granițele tradiționale pentru a atinge și etica, moralitatea și respectul în lumea digitală. Exercițiile și activitățile de echipă sunt un alt mod puternic de a determina grupurile să lucreze împreună ca o singură entitate. Scopul acestor activități este de a-i determina pe toți membrii clasei să lucreze împreună pentru a atinge un scop comun, folosind toate punctele lor forte și evaluând abilitățile fiecăruia de a finaliza o sarcină.

2. Prioritizarea creșterii conștientizării problemei față de interzicere

Conștientizarea unei probleme, ca etapă, are multă forță, în ultimul rând pentru că schimbă percepțiile sociale. În loc să creeze panică cu privire la utilizarea tehnologiei sau să răspândească neînțelegeri, conștientizarea corectă a problemei, permite apariția unei atmosfere pozitive.

Multe școli aleg să interzică utilizarea tehnologiei, ceea ce poate avea un recul neplăcut iar elevii și studenții își vor folosi telefoanele în mod disimulat. Tinerii se identifică cu tehnologia și o adaptează pentru a se încadra în viața lor de zi cu zi. Acesta este motivul pentru care este important să le arătăm studenților cum pot utiliza tehnologia pentru binele comun, cum ar fi să împărtășească cunoștințe sau să se sprijine reciproc. Mai mult, aducând tehnologia în clasă, profesorii se pot concentra asupra utilizării etice a acesteia.

3. Solidaritate colectivă în raportarea cyberbullying-ului

Un raport al inițiativei Safe2Tell a constatat că, în 81% din cazurile de intimidare care se petrec la  școală, un grup de elevi ar fi știut despre atac, dar ar fi decis să nu-l raporteze. În majoritatea acestor cazuri, tăcerea se datorează în principal fricii de a deveni următoarea victimă sau de a face față pedepsei adulților. În aceste cazuri, copiii trebuie să știe că problema nu este tehnologia, ci oamenii care o folosesc pentru scopuri greșite. Promovarea dialogului care circulă liber și oferirea unui spațiu pentru ascultarea problemelor contribuie, de asemenea, la faptul că copiii știu la cine să se adreseze dacă sunt confruntați cu un comportament abuziv.

Pe de altă parte, abuzul online poate fi și ar trebui să fie raportat chiar pe platforme. Toate rețelele de socializare au opțiunea de a raporta postări, comentarii și chiar profiluri care rănesc sau hărțuiesc pe cineva. Aceasta este singura modalitate de a elimina conținutul abuziv de pe rețelele de socializare, deoarece după primirea unei serii de rapoarte, postarea sau profilul este șters. Aceste rapoarte sunt complet anonime, deci nu este nevoie să vă temeți de represalii.

4. Dialogul: baza pentru orice încercare de ajutor și suport

Studenții trebuie să știe la cine pot apela până la apariția unei probleme. Și în această zonă încrederea este cheia pentru a deschide un dialog. Un sondaj recent (derulat în Spania) a dezvăluit că 25% dintre copii și adolescenți cred că adulții știu mai puțin decât ei despre tehnologie. Această percepție îi face să simtă că problemele lor online nu vor fi înțelese, mai ales la amploarea lor reală. Ceea ce se întâmplă pe internet este considerat de copii ca fiind foarte serios. Identitățile lor digitale sunt, în esență, identice pentru identitățile lor din lumea reală.

Din acest motiv, dacă un student se apropie de un profesor sau de un alt adult responsabil cu o problemă online, profesorul trebuie să o ia la fel de în serios ca pe o problemă similară din lumea reală și să caute resursele pentru a face față acesteia.

Este important să ne amintim că, deși tinerii știu multe despre modul în care funcționează și se folosește tehnologia, adulții au o experiență reală. Având în vedere acest lucru, explorarea unor subiecte precum riscurile care derivă din utilizarea tehnologiei, siguranța pe internet și comportamentul online adecvat sunt vitale pentru încurajarea dialogului. Este esențial să rupeți tăcerea din jurul intimidării și al cyberbullyingului, vorbind despre cazuri de ciberabuz și soluțiile care au fost identificate pentru adresarea acestora. În acest sens, profesorii trebuie să fie clari și empatici și să comunice deschis cu elevii lor.

În concluzie, dacă privim comunicarea digitală ca parte a propriei lumi a fiecăruia, putem aplica aceste gânduri exprimate de Eleanor Roosevelt:

La urma urmei, unde încep drepturile universale ale omului? În locuri mici, de lângă casă - atât de aproape și atât de mici, încât nu pot fi văzute pe nicio hartă a lumii. Cu toate acestea, ele reprezintă lumea individului: cartierul în care trăiește; fabrica, ferma sau biroul în care lucrează. Acestea sunt locurile în care fiecare bărbat, femeie și copil caută justiție egală, șanse egale, demnitate egală, fără discriminare. Dacă aceste drepturi nu au înțeles acolo, ele nu vor avea înțeles nicăieri. Fără acțiunea concertată a cetățenilor, care să le aducă pe toate acestea aproape de casă, zadarnic vom căuta progresul în lumea mai mare.

Lasa un comentariu