Disputele online dintre tineri se pot transforma rapid într-o problemă serioasă. Părinții se pot documenta care sunt riscurile implicate. Lumea digitală oferă nenumărate oportunități de exprimare personală, învățare și dezvoltare, dar este și un spațiu în care resentimentele se pot aduna ușor, conflictele pot degenera rapid, iar intimidarea, hărțuirea și răzbunarea sunt posibile.

Deseori, doxxing-ul este principalul mod în care se manifestă represaliile online. La prima vedere pare inofensiv, dar poate avea efecte serioase, în special asupra sănătății mentale și siguranței fizice a copilului dvs. Reducerea acestui risc poate necesita schimbări în comportamentul online – atât al dvs., cât și al copilului.

Ce este doxxing-ul?

Doxxing-ul (sau doxing-ul) apare atunci când o terță parte cu intenții rele expune deliberat informații personale despre altcineva online – cum ar fi numele, adresa de email sau domiciliul, detalii despre locul de muncă, date financiare ori medicale, sau chiar informații despre membrii familiei. Practic, în lumea doxxing-ului, orice informație poate fi folosită.

De ce fac asta? De obicei, doxxing-ul este o formă de răzbunare împotriva victimei. Poate fi vorba despre un fost partener sau despre cineva care simte că a fost nedreptățit de victimă, fie în lumea reală, fie în cea digitală. Răzbunarea este un motiv puternic, dar nu singurul. Doxxerii pot expune informațiile victimei fie și doar pentru a o intimida sau a o reduce la tăcere.

În anumite situații, scopul doxxerilor poate fi obținerea de bani prin șantaj. Într-un caz recent, atacatori de ransomware au publicat numele, adresele și fotografiile unor copii, furate de la o grădiniță din Londra, pentru a presa instituția să plătească o răscumpărare. Alteori, doxxerul poate considera că acționează „în numele moralei” – de exemplu, prin dezvăluirea unor informații confidențiale pe care le consideră de interes public.

Cum funcționează doxxing-ul?

Indiferent de motivație, un atac de doxxing începe de obicei cu o etapă de documentare asupra victimei. Doxxerul trebuie mai întâi să găsească informațiile pe care intenționează să le facă publice. Le poate obține scotocind prin conturile de social media ale victimei, în căutare de locații frecventate, detalii despre locul de muncă sau școală și alte date personale. O parte dintre acestea pot fi ușor de identificat, mai ales dacă cele două persoane se urmăresc reciproc online. În alte cazuri, agresorul poate profita de profiluri publice sau de conturi slab securizate pentru a le accesa.

Agresorii mai experimentați pot căuta poreclele sau numele de utilizator ale victimei pe diferite site-uri, pentru a aduna cât mai multe informații. Pot apela la registre publice care includ, de pildă, certificate de căsătorie sau documente judiciare. De asemenea, pot interoga bazele de date WHOIS, care conțin datele personale ale proprietarilor de domenii web. Nu în ultimul rând, există numeroase servicii online de „reverse lookup”, care returnează informații asociate atunci când doxxerul introduce anumite date despre victimă.

Cea mai intruzivă formă de culegere a acestor informații este greu de deosebit de cea a unui infractor cibernetic. Poate implica trimiterea de mesaje de tip phishing pentru a păcăli victima să dezvăluie date de autentificare sau informații personale, ori instalarea de malware de tip infostealer pe dispozitivul acesteia. Forumurile dedicate criminalității informatice reprezintă o altă sursă de informații personale obținute ilegal – în acest caz, date provenite din organizații compromise sau colectate în urma unor atacuri vechi cu infostealeri.

Care sunt riscurile?

În funcție de motivația agresorului și de informațiile publicate, doxxing-ul poate varia de la un inconvenient minor la un eveniment cu efecte psihologice și emoționale grave. Este valabil mai ales pentru copii, care pot fi mai vulnerabili în fața unor astfel de situații.

Tinerii, în special adolescenții, au o reziliență emoțională mai redusă și sunt foarte sensibili la sentimente de rușine și jenă. În plus, mulți își petrec o parte însemnată din viață socializând online, unde acceptarea de către colegi contează enorm. Acestea pot amplifica impactul negativ al doxxing-ului asupra stimei de sine, izolării și anxietății.

Sursă imagine: Forumul de discuții Steam

Impactul nu este doar emoțional. Unii doxxeri folosesc informațiile expuse online pentru a-și intimida victima în viața reală, amenințând-o că și alți agresori se vor alătura, folosindu‑i și distribuindu‑i datele în alte locuri. La extremă, se află atacurile de tip swatting, în care doxxerii transmit autorităților detaliile victimei și raportează în mod fals o amenințare cu bombă sau un act terorist. Acest lucru poate declanșa o intervenție în forță din partea poliției, o situație serioasă care poate pune în pericol viața victimei.

Mai presus de toate, rețineți că internetul are o memorie lungă. Orice informație personală dezvăluită astăzi poate rămâne online ani de zile, urmărind victima până la maturitate și afectându-i, eventual, oportunitățile de studii superioare sau cariera profesională.

Reducerea riscului de doxxing

Cea mai eficientă metodă de a reduce expunerea copiilor la doxxing este să limitați cantitatea de informații personale pe care le împărtășesc online. Ceea ce înseamnă să actualizați împreună setările de confidențialitate pe rețelele sociale, să dezactivați geolocația și să eliminați periodic urmăritorii nedoriți.

Ar trebui să-i încurajați să accepte ca prieteni în online doar persoane pe care le cunosc și le simpatizează în viața reală. Toate conturile trebuie protejate prin parole puternice și unice (stocate într-un manager de parole) și prin autentificare multifactor (MFA), pentru a reduce riscul atacurilor de tip phishing sau infostealer.

Îl puteți ajuta și prin efectuarea unor căutări pe internet folosind numele copilului. Dacă rezultatele nu sunt satisfăcătoare, solicitați platformelor sau site-urilor respective să le elimine. Dacă sunteți un „sharenter” (părinte care postează despre copii), fiți foarte atent la ce distribuiți online. Nu împărtășiți detalii personale ale copiilor și evitați fotografiile care ar putea dezvălui școala sau locația lor.

Luați în calcul și o discuție mai generală despre doxxing, riscurile dezvăluirii informațiilor personale și pericolele disputelor online. Comunicarea este esențială: copilul dvs. trebuie să se simtă întotdeauna sprijinit și ascultat. De asemenea, trebuie să știe că, atunci când vine la dvs. cu o întrebare sau o îngrijorare, îi veți acorda atenție și veți căuta soluții, fără a vă enerva.

Ce să faceți dacă ați căzut victima doxxing-ului?

Dacă se întâmplă ce e mai rău, păstrați-vă calmul, nu interacționați cu agresorul și urmați acești pași:
– Păstrați toate dovezile: faceți capturi de ecran cu postările sau amenințările și notați unde au fost divulgate informațiile personale.
– Contactați imediat poliția dacă a existat o amenințare de violență fizică asupra copilului dvs.
– Raportați incidentul platformelor sociale implicate, deoarece încalcă, cel mai probabil, termenii lor de utilizare, sau proprietarului/ site-ului respectiv dacă informațiile apar pe un site.
– Luați în calcul să contactați Google pentru o cerere de înlăturare a informațiilor, astfel încât detaliile identificabile, publicate de doxxer, să nu mai apară în rezultate de căutare.
– Dacă suspectați că a fost compromis contul copilului, schimbați parola, activați autentificarea multifactor și setați nivelul maxim de confidențialitate.
– Mai presus de toate, fiți alături de copil. Ascultați-i îngrijorările și amintiți-vă că nu este vina lui.

Doxxing-ul poate fi o experiență extrem de tulburătoare, chiar și pentru cei mai rezilienți tineri. Prevenția este cheia: acționați din timp, astfel încât să nu fie nevoie să luați măsuri de urgență mai târziu.