Siguranța și confidențialitatea copiilor în mediul online devin subiecte tot mai dezbătute iar autoritățile din întreaga lume pun la cale noi reglementări în domeniul digital.

În contextul Safer Internet Day (Ziua dedicată siguranței pe internet), o campanie anuală de conștientizare care a debutat în Europa în 2004 și care își propune să evidențieze necesitatea ca utilizatorii să se bucure de beneficiile internetului în condiții de siguranță cibernetică, se pare că un subiect este prevalent: menținerea copiilor, adolescenților și preadolescenților în siguranță atunci când aceștia folosesc internetul.

În timpul pandemiei, timpul petrecut de copii în fața ecranului a crescut de 1,5 ori, ceea ce a făcut ca milioane de nativi digitali, prea încrezători, să fie vulnerabili în fața unor amenințări precum escrocheriile online, hărțuirea cibernetică, abuzul și doxing-ul.

Pe măsură ce părinții, tutorii și profesorii încearcă să țină pasul cu realitatea în continuă schimbare a lumii online și cu riscurile tot mai mari, siguranța digitală a copiilor a evoluat și a devenit o preocupare globală. Fie că sunteți părinte, profesor, cercetător sau aveți un rol în elaborarea măsurilor legislative, există multe lucruri pe care le-am putea face cu toții pentru a facilita comportamente digitale sănătoase în rândul copiilor și al tinerilor.

1. Implicarea instituțiilor de guvernământ și a organizațiilor civice

În ciuda tuturor riscurilor, este important să ne amintim beneficiile tehnologiei: accesul la informații, oportunități de învățare și socializare, descoperirea unor culturi și locuri diferite și multe altele. Copiii sunt expuși la o cantitate de informații fără precedent. În mod inevitabil, aceștia vor crește imersați în tehnologie și interconectivitate, ceea ce face și mai relevantă pregătirea cu privire la lumea digitală și educarea lor cu privire la potențialele amenințări din aceasta. 

În timp ce părinții sunt cei ce asigură siguranța copiilor, contextul general al protecției copiilor este reglementat de activitatea oamenilor legii care transpun în legislația națională aspecte stabilite, de exemplu, în Convenția privind drepturile copilului. Astfel, legiuitorii au o sarcină deosebit de importantă atunci când vine vorba de schițarea regulilor pentru asigurarea confidențialității și siguranței copiilor online.

Mai multe entități guvernamentale au lucrat pentru asigurarea protecției copiilor online. De exemplu, încă din 2022, strategia Comisiei Europene pentru un spațiu online mai bun pentru copii (BIK+) este „ramura digitală a strategiei privind drepturile copilului și reflectă principiul care precizează că tinerii și copiii ar trebui să fie protejați în mediul digital”. Această strategie include o serie de recomandări privind dezvoltarea metodelor de identificare online a vârstei copilului, o linie de asistență pentru hărțuirea cibernetică și necesitatea cooperării cu trusted flaggers (entități sau persoane fizice care au demonstrat o expertiză și o competență deosebită pentru a aborda conținutul online dăunător) pentru a evalua și elimina rapid conținutul ilegal sau inadecvat. În paralel, legea privind serviciile digitale (DSA) a UE cere companiilor „să pună interesele copiilor în prim-plan”.

Simultan, o discuție similară are loc în Statele Unite în ceea ce privește Legea pentru protecția confidențialității online copiilor și adolescenților (Children and Teens’ Online Privacy Protection Act - COPPA 2.0) și Legea privind siguranța online a copiilor (Kids Online Safety Act - KOSA).

Prima inițiativă se bazează pe legea COPPA existentă, care, printre altele, urmărește să asigure protecția copiilor sub 13 ani de site-urile web și serviciile online care le solicită informații personale prin obligarea acestor site-uri să le acorde acces numai după obținerea consimțământului părinților cu privire la colectarea și utilizarea datelor. Cea de-a doua, între timp, recunoaște „rolul pe care platformele de social media l-au jucat în criza actuală de sănătate mintală” a copiilor și adolescenților. Se așteaptă ca această inițiativă legislativă să instituie „obligația de protejare” conform căreia platformele de social media, serviciile de streaming și producătorii de jocuri video sunt responsabili pentru prevenirea comportamentelor dăunătoare față de minori, de exemplu prin implementarea de noi filtre de conținut și oferirea de noi instrumente de control parental pentru părinți.

Pentru a promulga aceste inițiative de legi, atât legislatorii din UE, cât și cei din SUA au apelat la organizații civice, grupuri informale, ONG-uri și cercetători. În cazul SUA, datorită naturii specifice a acestei legi, membrii responsabili din Congresul American au inclus în audierile lor declarațiile oferite de părinții ai căror copii care au murit din cauza efectului nociv al rețelelor sociale.

Pe de altă parte, pe măsură ce inițiativa legislativă a avansat și a ajuns în Senatul SUA, mai multe organizații, inclusiv Centrul pentru Democrație și Tehnologie, Fundația Wikimedia și Laboratorul de confidențialitate Yale, au adresat o scrisoare deschisă camerei superioare a Congresului, alertând despre potențialele „consecințele neintenționate” ale promulgării acestei legi. Potrivit acestor organizații, „filtrarea conținutului este remarcabil de imprecisă; filtrarea informațiilor de către școli și biblioteci, urmând directivele legii privind protecția internetului pentru copii (CIPA), a restrâns accesul la informații esențiale, cum ar fi educația sexuală”, dar KOSA ar putea avea, de asemenea, „efectul practic de a permite supravegherea parentală a copiilor de 15 și 16 ani.”

2. Aportul cercetătorilor și al cadrelor didactice

În octombrie 2022, patru cercetători universitari din Carolina de Nord au publicat un studiu numit „Preocupări și acțiuni ale profesorilor și ale instituțiilor școlare privind siguranța digitală a copiilor de școală primară”. Studiul – publicat în TechTrends, un jurnal pentru profesioniști din domeniul comunicării și a tehnologiei educaționale – a prezentat preocupările cadrelor didactice cu privire la siguranța digitală a copiilor, atrăgând atenția asupra faptului că „în timp ce copiii pășesc în lumea online la vârste din ce în ce mai fragede, ei încă nu știu cum să navigheze în acest mediu digital și cum să își protejeze confidențialitatea.” În schimb, profesorii sunt lăsați să se descurce pe cont propriu și să „susțină siguranța digitală a elevilor lor prin dezvoltarea propriilor cunoștințe profesionale despre siguranța digitală”.

Acești cercetători au permis o perspectivă unică asupra problemelor cu care se confruntă profesorii atunci când explorează siguranța digitală a elevilor, permițând clasificarea acestora în cinci arii importante de îngrijorări: 

• Legate de conținut: căutarea de materiale nepotrivite vârstei și accesarea cu ușurință a site-urilor web neadecvate de către copii.
• Legate de contact: contactul cu străini online, interacțiune în timpul căreia copiii fac schimb de informații personale fără a percepe riscul.
• Legate de conduită: hărțuire cibernetică, interacțiune nepotrivită cu colegii, lipsa de conștientizare a amprentei digitale.
• Legate de securitate: slaba conștientizare a securității digitale și lipsa instrumentelor necesare protejării confidențialității online.
• Legate de mediul de acasă: lipsa monitorizării și a controlului parental în ceea ce privește activitatea online a copiilor.

În cele din urmă, acest studiu, printre alte cercetări științifice, reflectă experiența profesorilor și este o resursă importantă pentru legislatori și pentru persoanele abilitate care dezvoltă măsurile privind siguranța pe internet.

3. Rolul părinților și al tutorilor

Potrivit unui sondaj realizat de către Centrul de Cercetare Pew în decembrie 2022, 46% dintre adolescenții americani cu vârsta cuprinsă între 13 și 17 ani au fost hărțuiți online. Printre cele mai comune tipuri de hărțuire se numără jignirile, răspândirea de zvonuri false, primirea de solicitări pentru dezvăluirea informațiilor personale, recepționarea de mesaje nesolicitate cu conținut explicit, primirea de amenințări legate de violență fizică sau partajarea de mesaje fără consimțământ.

Într-un chestionar separat, părinții au dezvăluit că cea mai mare îngrijorare cu privire la adolescenți este expunerea acestora la conținut explicit, apoi petrecerea timpului pe rețelele sociale, precum și scăderea interesului pentru studiu și rezolvarea temelor. Hărțuirea adolescenților a reprezentat o îngrijorare pentru doar 29% dintre părinți.

A fi părinte în era digitală este, fără îndoială, o sarcină extraordinară care necesită o atenție constantă, cunoștințe actualizate și, la fel de important, resurse de timp: timp necesar pentru a discuta despre siguranța digitală, timp pentru descoperirea tuturor aplicațiilor pe care le folosesc copiii și a tuturor jocurilor pe care aceștia le joacă și suficient timp pentru a configura controale parentale și pentru a supraveghea activitatea online a copiilor. În timp ce școala și jobul aveau alocate o fereastră de timp din zi și un spațiu fizic de desfășurare a activității, stilul de muncă hibrid și școala în regim online au schimbat acest lucru.

Munca instituțiilor guvernamentale ar trebui să le ușureze sarcina părinților de a asigura siguranța copiilor lor, dar nu întotdeauna se întâmplă așa. Recent, mai multe servicii de streaming și platforme de social media au început să solicite datele de naștere ale copiilor pentru a continua să-și ofere serviciile, lăsând părinții nedumeriți și nesiguri: este în regulă să ofere astfel de informații personale? Sau ar trebui să le furnizeze pentru a se asigura că cei mici vizionează conținut adecvat vârstei lor?

Noua legislație privind confidențialitatea și siguranța online a copiilor, inclusiv COPPA 2.0, KOSA și noua lege privind confidențialitatea copiilor din California, forțează companiile din spatele acestor site-uri web și servicii online să solicite informații detaliate pentru a asigura conformitatea lor cu legislația în vigoare. Problema, totuși, este că, deși copiii au încă o amprentă digitală redusă, ei ar putea intra în vizorul reclamelor și recomandărilor targetate. Mai mult, riscul unei breșe de date care implică informații mai detaliate despre un copil transformă aceste companii în potențiale ținte ale infractorilor cibernetici.

@DisneyPlus why do you need this information for my kids to watch? You don’t pic.twitter.com/KO7PFOHJ9k

— Eric M (@cardsfan42) January 4, 2023

Sfaturi și reguli pentru a ne menține în siguranță în mediul online

Deoarece distincția dintre „online” și „offline” pare să dispară, găsirea celei mai bune modalități de a ghida copiii prin complexitatea subiectelor legate de siguranță online, confidențialitatea datelor personale, hărțuire, precum și sublinierea diferenței dintre comportamente „amuzante” și cele „dăunătoare” poate fi o sarcină foarte copleșitoare și dificilă.

Cu toate acestea, există câteva sfaturi infailibile și putem discuta cu copiii chiar acum despre acestea. Este important să transmiteți copiilor următoarele sfaturi:

• Fii mereu vigilent, nu știm cu adevărat cine este de cealaltă parte a ecranului.
• Nu împărtăși niciodată informații personale (nume, adresă, școală frecventată etc.) persoanelor cu care discuți pe internet.
• Este recomandat să folosești o poreclă și un avatar.
• Mediul online nu este locul potrivit pentru a te certa cu cineva sau pentru a purta discuții în contradictoriu.
• De asemenea, nu lăsa pe nimeni să se angajeze într-o dispută cu tine online. Accesează funcția de block și raportează acest incident unui adult.
• Nu întâlni niciodată în persoană un străin cunoscut în mediul online, așa cum nu ai intra în mașina unui străin.
• Ceea ce se întâmplă pe internet rămâne pe internet – pentru totdeauna. Nimic nu este secret.
• Chiar și mesajele care sunt programate să dispară după o perioadă de timp pot rămâne pentru totdeauna pe internet dacă cineva face o captură de ecran.
• Chiar și prietenii pot împărtăși ceva ce le-ai cerut să nu împărtășească nimănui, așa că nu trimite mesaje, poze sau clipuri video pe care nu vrei să le vadă altcineva.
• Nu lăsa prietenii să îți ia dispozitivul și să se joace cu el fără supravegherea ta.