Familiile care îmbină comunicarea deschisă cu măsuri de siguranță (tehnice și comportamentale) eficiente pot reduce considerabil riscul de fraude online.

Când vorbim despre fraude care îi pot provoca victimei pierderi financiare și daune emoționale grave, nu este o exagerare. Un domeniu în care acest fenomen devine tot mai evident este frauda îndreptată împotriva persoanelor vârstnice, deoarece sumele pierdute în urma diverselor escrocherii online cresc vertiginos de la un an la altul.

Doar în 2024, americanii cu vârsta de peste 60 de ani au raportat pierderi de aproape 4,9 miliarde de dolari din cauza escrocheriilor online – o creștere de 43% față de anul precedent și de cinci ori mai mult decât în 2020, potrivit Centrului FBI pentru infracțiuni pe internet (Internet Crime Center). Pierderea medie cauzată de frauda împotriva persoanelor vârstnice a fost de 83.000 de dolari, comparativ cu 19.000 de dolari pentru toate celelalte grupe de vârstă.

În spatele acestor cifre se află oameni și familii întregi ale căror bunăstare și siguranță financiară au fost profund afectate, după ce economii strânse de-a lungul anilor s-au risipit într-o clipă de încredere greșit acordată. Amploarea fraudei care vizează persoanele vârstnice este un semnal de alarmă ce ar trebui să determine familiile să fie mai vigilente și să acționeze împreună pentru a se proteja.

Avertismentele nu sunt însă de ajuns. O protecție eficientă presupune o comunicare constantă în familie, măsuri de comportament și tehnice bine puse la punct, precum și un plan clar de acțiune în cazul în care ceva totuși nu merge bine. 

Sursa: IC3

De ce îi vizează escrocii pe vârstnici

Escrocii acționează rațional: urmăresc profitul cu un minimum de efort. Persoanele în vârstă reprezintă țintele perfecte din mai multe motive care se intersectează:

– Acces la fonduri: Mulți seniori dețin economii în numerar, conturi de pensii sau alte surse stabile, pe care escrocii le consideră ținte ușoare.
– Încredere în autoritate: Obiceiurile generaționale legate de încredere și autoritate fac ca unele persoane mai în vârstă să fie mai receptive la apeluri sau scrisori care se prezintă drept „oficiale”. Mulți seniori nu pun la îndoială un apel de la „banca lor” sau de la „fisc”.
– Singurătatea: Izolarea socială poate face ca escrocheriile sentimentale, cum ar fi cele de tip dating, să fie extrem de eficiente.
– Suprasolicitare cognitivă și oboseală digitală: Mulți seniori (să fim sinceri: nu doar ei) au dificultăți în gestionarea zecilor de conturi online, ceea ce îi face mai vulnerabili la pop-up-uri „utile” sau apeluri telefonice urgente.
– Deficiențe tehnologice: Mulți seniori folosesc dispozitive mai vechi și software învechit, aceleași parole pentru mai multe conturi și, ca oricine altcineva, au dificultăți în a face diferența între ceea ce este real și ceea ce este fals.

Toate acestea pot ușura munca escrocilor. În plus, atacatorii experimentați au la îndemână instrumente – de la vaste baze de date cu credențiale compromise, disponibile pe forumuri underground, până la clonarea vocală asistată de AI (AI-driven voice cloning) – care contribuie la sporirea „credibilității” înșelătoriilor lor.

Ghidul escrocilor

Iată câteva scheme foarte profitabile pentru escrocii care vizează persoanele în vârstă:

Escrocherii de tip phishing
Escrocii pot impersona reprezentanți ai fiscului, personal din sănătate sau bănci, cerând plata unor sume pentru a evita penalități sau pentru a „debloca” o serie de conturi. Astfel de scheme le determină adesea pe victime să-și introducă datele de autentificare sau să divulge alte informații sensibile pe site-uri care imită platformele legitime.

Frauda prin suport tehnic
Un pop-up de avertizare pe ecranul computerului sau un apel telefonic susține că dispozitivul dvs. a fost compromis de malware. Reprezentantul de la „suport clienți” vă convinge să acordați acces de la distanță, apoi sustrage datele bancare sau instalează malware de tip infostealer pe dispozitiv.

Alertă falsă

Escrocherii romantice
Fraudatorii dezvoltă relații cu victimele lor pe parcursul săptămânilor sau lunilor, câștigându-le încrederea, pentru ca apoi să ceară transferuri bancare mari, invocând o urgență fictivă.

Escrocheria „bunica”
Un apelant susține că o persoană dragă este în pericol și are nevoie urgentă de bani trimiși prin transfer. Cum solicitarea exploatează emoțiile, deseori victimele nu verifică informațiile și trimit banii solicitați prin transfer bancar, carduri cadou sau aplicații de transfer de bani. Aceste metode sunt adesea ireversibile.

Escrocherii de investiții
Fraudatorii vând investiții false, precum scheme crypto sau oferte „private” cu randamente mari, folosind recomandări trucate, ca venind din partea unor persoane cunoscute.

Pe măsură ce schemele frauduloase folosesc tot mai mult deepfake-uri, escrocii pot clona vocile altor persoane sau realiza videoclipuri în care „apar” membri ai familiei ori figuri publice de încredere, făcând ca multe dintre aceste înșelătorii să pară alarmant de reale.

Discutați în familie

Este cunoscut faptul că escrocheriile exploatează senzația de urgență, neputință și invocă autoritatea pentru a-i convinge pe oamenii să acționeze. Chiar și o clipă de neatenție, suprasolicitarea cognitivă, stresul sau lipsa somnului ne pot face mai vulnerabili, motiv pentru care prevenția ține la fel de mult de comportament, cât și de tehnologie.

O componentă esențială a protecției cibernetice începe cu o comunicare deschisă, fără teama de judecată. Fiți empatici și explicați modul în care escrocii manipulează emoțiile – dacă pot păcăli persoane familiarizate cu tehnologia, aflate la 30 sau 40 de ani, oricine poate deveni victimă.

Sau oferiți un exemplu: „O prietenă de-ale mele era pe cale să trimită o sumă mare de bani după ce a auzit o voce care părea a nepotului ei. S-a dovedit că era o înșelătorie. Putem stabili o regulă de familie ca, înainte de a trimite bani, să verificăm întotdeauna împreună?” Cu alte cuvinte, luați în calcul să stabiliți un plan simplu, bazat pe principiul „oprește-te și verifică”, astfel încât cel puțin un alt membru al familiei să fie persoana de încredere pentru verificarea oricăror solicitări de plată.

De asemenea, dacă banca părinților sau bunicilor dvs. asigură măsuri de protecție speciale pentru clienții vârstnici, optați pentru ele. Acestea pot include apeluri de verificare pentru anumite tipuri de tranzacții, limite pentru destinatari noi sau blocarea temporară a transferurilor mari, precum și alerte trimise atât bunicului, cât și unui membru din familie de încredere pentru orice transfer care depășește un anumit prag.

Igiena cibernetică de bază pentru dispozitive și conturi

Pașii de mai sus sunt mai eficienți în combinație cu măsuri care pot reduce vulnerabilitățile tehnologice exploatate cel mai des. Pentru rudele dvs. mai în vârstă, asigurați-vă că:

– folosiți un manager de parole pentru a le genera și stoca parole puternice și unice pentru fiecare cont online, în special pentru cele valoroase (de exemplu, contul bancar, emailul și rețelele sociale),
– au activată autentificarea cu doi factori (2FA) unde este posibil, ideal cu ajutorul unei aplicații mobile de autentificare sau chiar al unei chei hardware, mai degrabă decât prin mesaje SMS,
– pot bloca ferestrele pop-up și apelurile automate (robocalls) folosind instrumente de securitate sau măsuri disponibile de la operatorii de telefonie, după caz,
– au activate actualizările automate pentru toate dispozitivele, în special telefoanele, tabletele și computerele,
– le reamintiți rudelor să nu descarce anexe și să nu dea click pe link-uri din mesajele nesolicitate; când au îndoieli, pot folosi verificatorul de link-uri gratuit și ușor de utilizat de la ESET.
– instalați software de securitate fiabil pe toate dispozitivele lor.

Luați în calcul să parcurgeți acești pași împreună cu părintele sau bunicul dvs. și lăsați instrucțiuni clare (și, dacă e nevoie, în scris).

Dacă se întâmplă ce e mai rău

Viteza este esențială. Cu cât acționați mai repede, cu atât cresc șansele de a recupera fondurile sau măcar de a opri furturi suplimentare. Dacă părintele sau bunicul dvs. devine victimă:

– Blocați imediat transferurile: Asigurați-vă că banca rudei dvs. este informată, pentru a opri orice transfer în curs.
– Documentați totul: Salvați numere de telefon, adrese de email sau capturi de ecran legate de escrocherie.
– Raportați incidentul: Depuneți o plângere la organele competente.
– Blocați accesul la credit: Solicitați blocarea accesului, pentru a împiedica deschiderea de noi linii de credit pe numele părintelui sau bunicului dvs.
– Oferiți sprijin emoțional rudelor dvs.: Reamintiți-le că sunt victime ale unei infracțiuni și nu trebuie să se simtă vinovate. Rușinea îi face pe oameni să tacă – ceea ce, în cele din urmă, nu face decât să-i ajute pe escroci.

Concluzii

Pentru a fi în siguranță pe termen lung, luați în considerare serviciile de monitorizare a identității, care vă pot alerta dacă CNP-ul părintelui ori bunicului dvs. sau datele de autentificare apar pe dark web. Creați o rutină ce include verificarea soldurilor bancare, analiza tranzacțiilor și revizuirea periodică a setărilor de securitate ale conturilor. La urma urmei, prevenția este un obicei.

Concluzia este clară: fraudele care vizează seniorii cresc în ce privește costul, frecvența și complexitatea. Însă familiile care îmbină o comunicare deschisă cu măsuri eficiente – atât comportamentale, cât și tehnice – pot reduce semnificativ riscul. Punând aceste măsuri în aplicare, le veți face viața mult mai grea infractorilor care încearcă să transforme economiile părinților sau bunicilor dvs. în propriul lor câștig.