Cum dezvăluie investigațiile criminalistice escrocheriile cibernetice în noua eră digitalizată?


Aflați cum funcționează investigațiile online, de la evaluarea locului „crimei” și căutarea de indicii până la reconstituirea poveștii pe care o au de spus datele.

Domeniul în plină expansiune al criminalisticii digitale joacă un rol crucial în investigarea unei game largi de infracțiuni și incidente de securitate cibernetică. Într-adevăr, în lumea noastră centrată pe tehnologie, chiar și investigațiile privind infracțiunile „tradiționale” includ adesea o serie de dovezi digitale care așteaptă să fie recuperate și analizate.

Această „artă” a descoperirii, analizei și interpretării probelor digitale a cunoscut o creștere substanțială, în special în investigațiile care implică diverse tipuri de fraudă și criminalitate informatică, evaziune fiscală, hărțuire, exploatarea copiilor, furt de proprietate intelectuală și chiar terorism. În plus, tehnicile de criminalistică digitală ajută, de asemenea, organizațiile să înțeleagă amploarea și impactul breșelor de securitate a datelor, precum și să contribuie la prevenirea altor daune cauzate de aceste incidente.

Ținând cont de acest lucru, criminalistica digitală joacă un rol important în diverse contexte (investigații criminale, răspuns la incidente cibernetice, acțiuni legale privind divorțul și alte proceduri legale, anchete privind comportamentul necorespunzător al angajaților) și poate sprijini eforturile de combatere a terorismului sau cele de detectare a fraudelor și recuperare a datelor.

Iată modul în care anchetatorii digitali analizează scena crimei digitale, caută indicii și reușesc să pună cap la cap toate detaliile poveștii.

1. Colectarea probelor

Primul pas îl reprezintă adunarea probelor. Această etapă implică identificarea surselor și colectarea de probe digitale, precum și crearea de copii exacte ale informațiilor care ar putea fi legate de incident. De fapt, este important să fie evitată modificarea datelor originale și, cu ajutorul unor instrumente și dispozitive adecvate, să să creeze backup pentru acestea.

ARTICOL SIMILAR: IT forensic tools: How to find the right one for each incident

Analiștii sunt apoi capabili să recupereze fișierele șterse sau partițiile ascunse de pe disc, generând în final o imagine de dimensiuni egale cu cele ale discului. Etichetate cu data, ora și fusul orar, probele trebuie izolate în containere care să le protejeze de alterări accidentale și să prevină deteriorarea sau manipularea deliberată. Fotografiile și notele care documentează starea fizică a dispozitivelor și a componentelor electronice ale acestora contribuie adesea la furnizarea unui context suplimentar și ajută la înțelegerea condițiilor în care au fost colectate probele.

Pe tot parcursul procesului, este important să se respecte măsuri stricte, cum ar fi utilizarea mănușilor, a pungilor antistatice și a cutiilor Faraday. Cuștile, cutiile sau pungile Faraday sunt utile în special în cazul dispozitivelor sensibile la undele electromagnetice, cum ar fi telefoanele mobile, pentru a asigura integritatea și credibilitatea probelor și pentru a preveni coruperea sau falsificarea datelor.

În concordanță cu ordinea volatilității, adunarea de eșantioane urmează o abordare sistematică: de la cele mai volatile la cele mai puțin volatile. Așa cum este prevăzut și în linia directoare RFC3227 a Internet Engineering Task Force (IETF), pasul inițial implică colectarea de probe potențiale, de la date relevante privind conținutul memoriei și al cache-ului și până la datele conținute pe medii de arhivare.

 

2. Conservarea datelor

Pentru o analiză reușită, informațiile colectate trebuie protejate împotriva daunelor și manipulării neautorizate. Așa cum am menționat anterior, analiza propriu-zisă nu ar trebui să fie efectuată niciodată direct pe eșantionul confiscat. În schimb, analiștii trebuie să creeze imagini criminalistice (copii sau replici exacte) ale datelor pe care se va efectua mai apoi analiza.

Ca atare, această etapă se învârte în jurul unui „lanț de custodie”, o înregistrare minuțioasă care documentează locația și data probei, precum și cine anume a interacționat cu acesta. Analiștii folosesc funcții hash pentru a identifica fără echivoc fișierele care ar putea fi utile pentru anchetă. Prin atribuirea unor identificatori unici fișierelor prin hash-uri, aceștia creează o amprentă digitală care ajută la urmărirea și verificarea autenticității probelor.

Pe scurt, această etapă este concepută nu numai pentru a proteja datele colectate, ci și pentru a stabili, prin intermediul lanțului de custodie, un cadru detaliat și transparent, utilizând în același timp tehnici avansate de hash pentru a garanta acuratețea și fiabilitatea analizei.

3. Analiza datelor

Odată ce datele au fost colectate și conservarea lor a fost asigurată, se trece la partea de detaliu și la munca de „detectiv” digital. Aici intră în joc hardware-ul și software-ul specializat, în timp ce anchetatorii cercetează dovezile colectate pentru a extrage informații și concluzii semnificative despre incident sau infracțiune.

Există diverse metode și tehnici pentru a ghida „planul de joc”. Alegerea lor efectivă depinde adesea de natura investigației, de datele analizate, precum și de competența, cunoștințele specifice domeniului și experiența analistului.

CITIȚI ȘI: Forensic analysis techniques for digital imaging

Într-adevăr, criminalistica digitală necesită o combinație de competență tehnică, perspicacitate în investigații și atenție la detalii. Analiștii trebuie să fie la curent cu tehnologiile în evoluție și cu ultimele amenințări cibernetice pentru a rămâne eficienți în domeniul extrem de dinamic al criminalisticii digitale. De asemenea, este la fel de important ca aceștia să aibă claritate cu privire la ceea ce caută de fapt. Fie că este vorba de descoperirea unei activități rău intenționate, de identificarea amenințărilor cibernetice sau de sprijinirea procedurilor legale, analiza și rezultatul acesteia sunt ghidate de obiectivele bine definite ale investigației.

Verificarea jurnalelor de acces este o practică obișnuită în această etapă. Aceasta ajută la reconstituirea evenimentelor, la stabilirea secvențelor de acțiuni și la identificarea anomaliilor care ar putea indica o activitate rău intenționată. De exemplu, examinarea memoriei RAM este crucială pentru identificarea datelor volatile care ar putea să nu fie stocate pe disc. Acestea pot include procese active, chei de criptare și alte informații volatile relevante pentru investigație.

4. Documentație

Toate acțiunile, artefactele, anomaliile și orice tipare identificate înainte de această etapă trebuie documentate cât mai detaliat posibil. Într-adevăr, documentația ar trebui să fie suficient de detaliată pentru ca un alt expert criminalistic să reproducă analiza.

Documentarea metodelor și instrumentelor utilizate pe parcursul investigației este esențială pentru transparență și reproductibilitate. Aceasta permite altora să valideze rezultatele și să înțeleagă procedurile urmate. Anchetatorii ar trebui să documenteze, de asemenea, motivele care stau la baza deciziilor lor, mai ales dacă întâmpină provocări neașteptate. Acest lucru ajută la justificarea acțiunilor întreprinse în timpul investigației.

Cu alte cuvinte, documentarea atentă nu este doar o formalitate, ci este un aspect fundamental pentru menținerea credibilității și a fiabilității întregului proces de investigație. Analiștii trebuie să adere la cele mai bune practici pentru a se asigura că documentația lor este clară, amănunțită și în conformitate cu standardele juridice și criminalistice.

5. Raportarea

Acum este etapa care rezumă constatările, procesele și concluziile anchetei. Adesea, se redactează mai întâi un raport executiv, care prezintă informațiile cheie într-un mod clar și concis, fără a intra în detalii tehnice.

 

Apoi se întocmește un al doilea raport numit „raport tehnic”, care detaliază analiza efectuată, evidențiind tehnicile și rezultatele, lăsând deoparte opiniile. Ca atare, un raport tipic de criminalistică digitală:

  • oferă informații de fond despre caz;
  • definește domeniul de aplicare al investigației, împreună cu obiectivele și limitele acesteia;
  • descrie metodele și tehnicile utilizate;
  • detaliază procesul de obținere și conservare a probelor digitale;
  • prezintă rezultatele analizei, inclusiv artefactele descoperite, cronologia și modelele;
  • rezumă constatările și semnificația acestora în raport cu obiectivele investigației.

Să nu uităm: raportul trebuie să respecte standardele și cerințele legale, astfel încât să poată rezista controlului juridic și să servească drept document esențial în cadrul procedurilor judiciare.

 

Având în vedere că tehnologia este din ce în ce mai prezentă în diverse aspecte ale vieții noastre, importanța și aplicabilitatea criminalisticii digitale va crește și mai mult. Tehnologia evoluează, dar la fel se dezvoltă și metodele și tehnicile utilizate de actorii rău intenționați care sunt tot mai hotărâți să-și ascundă activitățile sau să îi trimită pe detectivii digitali pe piste greșite. Domeniul criminalisticii digitale trebuie să continue să se adapteze la aceste schimbări și să utilizeze abordări inovatoare pentru a contribui la depășirea amenințărilor cibernetice și, în cele din urmă, la asigurarea securității sistemelor digitale.

 

Mario Micucci February 26, 2024

Lasa un comentariu