Unul dintre cele mai bune lucruri despre internet este că este un depozit extins de cunoștințe, iar această bogăție de resurse nu este aproape niciodată la mai departe de câteva clickuri. Dar acest acces neîngrădit la informație aduce cu sine provocări de securitate. În era informațională de astăzi, suntem bombardați cu atât de multe informații încât identificarea și filtrarea eficientă a conținutului care este fabricat, manipulat sau fals și înșelător este o sarcină din ce în ce mai descurajantă.

Într-adevăr, a devenit destul de banal să spui că nu poți și nu trebuie să iei drept sigur adevărată orice informație întâlnită online, fie articole aleatorii, postări pe rețelele sociale sau comentarii de la „experți” autoproclamați. Situația devine și mai tulbure odată ce adăugați în perspectiva analizei de risc conținutul deepfake, deoarece sunetul, imaginile și clipurile video false construite de AI pot alimenta cu ușurință campaniile de dezinformare.

Nu doar escrocheriile deliberate construite cu sprijin din partea inteligenței artificiale, ci chiar și informațiile furnizate în mod firesc de  ChatGPT și alte instrumente similare alimentate de modele de limbaj instruite pe seturi masive de date de pe internet nu garantează 100% autenticitatea și adevărul pentru rezultatele oferite. S-a demonstrat că, din păcate, acestea au o capacitate neobișnuită de a fi de acord cu informațiile false și de a valida concepții greșite, în special dacă le sunt adresate întrebări pline de dezinformare și că, în cele din urmă, puterea lor de procesare a datelor ar putea fi valorificată pentru a crea narațiuni false la o scară dramatică. Apare deci o nouă îngrijorare, aceea că chatboții „fabrică” răspunsuri și referințe, astfel încât răspunsurile lor trebuie analizate cu foarte mare atenție.

Distorsionarea firului narativ

În prezent, s-ar putea să observați o tendință de a denatura și distorsiona adevărul în moduri creative, cel mai adesea pentru a provoca polarizare în rândul anumitor grupuri de oameni în scopuri politice sau pentru a atrage atenția oamenilor în alte scopuri negative, cu precădere în mediul online. În esență, informațiile online ar putea să nu mai circule liber, în călătoria lor spre publicare putând fi filtrate și falsificate, pentru a controla versiunea oficială a unor evenimente sau pentru a crea o narațiune în favoarea cuiva, oricare dintre acestea funcționează cel mai bine.

Actorii malițioși au optat să exloateze această tehnică pentru a controla și a schimba anumite informații, distilând fapte prin inserarea de puncte de date false sau știri false în discuțiile online și rețelele sociale, care apoi pot influența lumea reală.

De exemplu, unele forme de hărțuire cibernetică folosesc dezinformarea online, subiecții hărțuirii respective experimentând traume psihologice și fizice reale. Cu ajutorul rețelelor sociale, zvonurile false se pot răspândi în afara școlilor, implicând mult mai mulți oameni și provocând și mai mult disconfort pentru destinatari. De asemenea, exemplele de rasism și fanatism care se infiltrează în psihicul populației generale prin discursul online sunt deja o tendință ușor de observat pentru oricine, mai ales în timpul sezonului electoral, când grupuri disparate încearcă să politizeze anumite subiecte.

Sursele dezinformarii

Știrile și informațiile false se pot răspândi printr-o varietate de mijloace. După cum sugerează exemplele de mai sus, discursul online este o sursă majoră, datorită forumurilor și rețelelor sociale, unde oricine, fie o persoană obișnuită sau un bot, poate împărtăși orice.

Într-adevăr, boții care răspândesc dezinformări au devenit o îngrijorare în ultimii ani, un studiu din 2018 confirmând că americanii, de exemplu, sunt în mare parte  de acord cu faptul că acești boți răspândesc pe larg dezinformări în rețelele sociale și produc efecte negative considerabile. De fapt, conform unui alt raport, aproximativ 47% din traficul de pe internet poate fi atribuit boților, acest procent crescând de la an la an, cu accent pe social media. Conform unui studiu al Universității Washington din St. Louis, este mai probabil să întâlniți un bot pe Twitter (acum X) decât un utilizator real.

Exemplu de bot identificat care răspândește dezinformări. (Sursa: Samuel C. Woolley & Douglas Guilbeault. 2017 „Computational Propaganda in the United States of America: Manufacturing Consensus Online". Oxford Internet Institute, pagina 7).

Boții nu au nevoie de convingere pentru a răspândi informații false și, cu cât un articol dubios este partajat excesiv și este făcut vizibil pentru utilizatorii reali, cu atât este mai probabil să pătrundă în discursul offline obișnuit. În timpul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, de exemplu, au apărut multe narațiuni false, pe măsură ce fabricile de troli au lansat și au răspândit online relatări și puncte de vedere prestabilite, încercând să saboteze sprijinirea Ucrainei și denaturând realitatea prin instrumente de verificare false sau imagini și înregistrări scoase din context.

Un cont care răspândește dezinformare pe baza unui citat scos din context. (Sursa: AFP Fact Check)

Atunci când sunt preluate de reprezentanții politici, astfel de știri false pot avea efecte și mai devastatoare și, în sine, pot avea și consecințe foarte reale, cum ar fi insurecția din 6 ianuarie care a avut loc în clădirea Capitoliului SUA, atribuită unei cantități crescute de politizare, dezinformare și polarizare în societatea americană, determinată de activitatea online, încurajată și mai mult de extremismul politic.

Forme de falsificare a informațiilor

Informațiile false se pot răspândi în mai multe feluri și sub mai multe forme:

Articole/Rapoarte: În funcție de proveniența știrilor, unii oameni preferă adevăruri subiective (aleg surse media părtinitoare) sau chiar site-uri false create de actori rău intenționați care răspândesc informații false.

Social Media: Aici, dezinformarea se poate răspândi sub formă de articole partajate din diverse surse, cum ar fi site-uri de știri false, comentarii care răspândesc știri false sau pagini/grupuri special create pentru a prezenta informațiile false menționate și pentru a le disemina în rândul membrilor lor, care apoi le distribuie dincolo de grup. Interesanți sunt și utilizatorii care impersonează membri influenți ai societății, precum politicieni sau oameni de știință, pentru a fi mai convingători în minciunile lor.

Forumuri și secțiuni de comentarii: ca și în cazul rețelelor sociale, totul se referă la partajarea de link-uri către articole, crearea de threads care promovează informații false sau publicarea de postări care fac același lucru. Comentariile polarizante răspândite în comunitățile online, cum ar fi pe 4chan, pot fi adevărate motoare ale extremismului în lumea reală.

Videoclipuri/Imagini: orice platformă folosită pentru a partaja conținut video sau imagine poate fi folosită pentru a răspândi informații false sub formă de rapoarte false, rezumate de evenimente rău intenționate, propagandă ascunsă în meme-uri, imagini modificate și documentare părtinitoare, precum și prin personalități online care profită de expunerea media și lansează conținutul fals.

O formă îngrijorătoare este, de asemenea, utilizarea imaginilor falsificate, a videoclipurilor sau a deepfake-urilor audio, care pot fi și mai greu de depistat ca falsuri, așa cum se evidențiază în articolul nostru recent despre deepfake-urile audio și potențiala utilizare a acestora în escrocherii. Deși a fost creat în scopuri de cercetare, deepfake-ul poate fi adesea foarte convingător și este una din metodele prin care instrumentele AI gratuite pot folosi asemănările de orice formă cu o persoană reală pentru activități criminale.

Cum să faceți față dezinformării sau știrilor false

Analizarea a ceea ce vedem și citim online este cea mai bună metodă de a contracara influența știrilor false. Din păcate, gândirea critică nu este adesea bine fundamentată și dezvoltată în școli, dar asta nu înseamnă că nu poate fi explicată acasă.

Dar cum faceți exact diferența dintre o poveste reală și una inventată? Iată câteva indicii ușor de găsit care vă pot ajuta.

În primul rând, opriți-vă și procesați informațiile pe care le întâlniți. A crede orbește în ceea ce spune un „medic” despre efectele unui vaccin sau tratament online doar pentru că poartă o haină albă de laborator într-un videoclip popular este inadmisibil, deoarece oricine ar putea juca rolul unui medic în online.

În al doilea rând, examinați și verificați tot ceea ce întâlniți. Rețelele de socializare sunt adesea folosite pentru a răspândi falsuri și farse, cum ar fi documente ale armatei pentru înrolare obligatorie, rezultate frauduloase ale alegerilor, scene de film prezentate ca evenimente reale, asocierea vaccinurilor cu moartea sau alte efecte secundare fatale și altele asemenea. Cel mai bun mod de a contracara acest lucru este să verificați site-urile de știri obiective și să urmăriți paginile de verificare a faptelor care investighează farsele digitale.

În al treilea rând, puneți fiecare piesă de date în context. Folosind o varietate de surse legitime, cum ar fi cele prezentate în punctul anterior, citiți și creați-vă propria opinie. Prin distilarea diferitelor puncte de vedere, o persoană își poate crea propriile poziții față  de subiecte critice și, cu puterea internetului, oricine poate înțelege mai bine ceva pe care îl consideră relevant și interesant.

Mai mult, rămâneți calm și nu răspundeți la provocări în urma unor opinii clar părtinitoare. În timp ce dezbaterile pot deveni aprinse, la fel ca bătăușii obișnuiți, trolii online prosperă. Nu mușcați momeala și nu le cădeți în plasă.